mântuire

Să ne zidim locuinţe în ceruri!

De aceea, zideşte case în ceruri, unde nu ai nevoie de zidari şi de muncitori. Acolo, casele sunt ridicate de săracii pe care îi ajuţi pe pământ.

(Audio) IPS Părinte Pimen, despre satul de odinioară: „Oamenii erau cu multă credință și se ajutorau unii cu alții”

IPS Pimen: „Oamenii erau foarte harnici. În cursul săptămânii, toată lumea era la lucru; după ora opt, dacă mergeai prin sat, nu vedeai decât câte un copil sau un bătrân. În rest toți ceilalți erau la lucru la vie, la livadă, la câmp, la cosit ș.a. Iar duminica, la biserică. Asta era!”. (Fragment din interviul IPS Părinte Pimen la împlinirea vârstei de 90 de ani, realizat de basilica.ro – click aici pentru materialul integral)

„A fi creștin înseamnă să pui toată viața ta, toate darurile tale, în slujirea celorlați” – Părintele Visarion Alexa

Puterea de a ne pune în slujba celorlați, de a-i sluji pe ceilalți o avem doar de la Bunul Dumnezeu, pentru că știm că El a pus în fiecare dintre noi Darurile Sale.

Trebuie să ne îngrijim de mântuirea noastră

Aşa şi noi, aprinzând lumina credinţei şi a dreptei vieţuiri, vom avea candelele luminoase în priveghere neîncetată.

Primul semn al morţii sufleteşti este îndepărtarea de slujbele bisericeşti

Agăţaţi-vă de mantia lui Hristos şi Hristos nu vă va lăsa.

Talanţii sunt condiţiile prielnice pentru mântuirea sufletului

Este foarte important! Putem birui patimile doar atunci când nu le socotim a fi ale noastre.

Mântuirea părinților depinde și de felul în care și-au educat copiii

„Iată, fiii sunt moştenirea Domnului, răsplată rodului pântecelui”, spune psalmistul şi prorocul David. Iar dacă părinţii sau mama se simt împovăraţi sau cârtesc împotriva copiilor, săvârşesc un mare păcat înaintea lui Dumnezeu.
Dumnezeu caută să găsească fie şi cea mai mică faptă bună la cel mai păcătos om, ca să-l mântuiască.  (Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii despre pocăință, dragoste și optimism)

Ieroschimonahul Ilie Vulpe – smeritul duhovnic al părinţilor athoniţi

„Îndrăzneşte, fiule, că şi eu sunt păcătos!” Era părintele dragostei şi al blândeţii, foarte primitor, milostiv, fără răutate, ca un copil, şi înţelept la cuvânt. Timp de peste 30 de ani, a fost unul din cei mai iscusiţi duhovnici ai Muntelui Athos, formând şi povăţuind pe calea mântuirii sute de fii duhovniceşti, români, greci, ruşi, bulgari şi sârbi. Toţi îl căutau şi se foloseau de cuvintele lui.

Botezul Înaintemergătorului – chipul pocăinţei în toţi vecii

Pentru ca nu cumva omenirea, îngreuiată cum era de păcat, să nu poată recunoaşte pe Mântuitorul Care a venit la ea, l-a trimis pe Înaintemergătorul Ioan, pe îngerul Lui, ca să gătească în pustie calea dinaintea Lui şi să propovăduiască botezul pocăinţei, spre iertarea păcatelor.

Pagini