Minunea înmulţirii făinii de către Sfântul Ioan Botezătorul în Mănăstirea Dionisiu
Grâul este puţin şi numai cu multă economie ne va ajunge. Te-am chemat să-ţi spunem să faci prescurile mai mici şi să frămânţi numai prescurile trebuincioase mănăstirii.
Despre acest cuvios Părinte al nostru Isaac ar trebui să istorisim multe. Odată, făcându-se cuvânt despre minunile Cinstitului Înaintemergător, Bătrânul Isaac mi-a povestit următoarele:
„Cu mai mult de douăzeci de ani în urmă (cam prin anul 1910) împlineam ascultarea de prescurar. Aşa cum aveam obiceiul, în fiecare săptămână frământam şi făceam patruzeci-cincizeci de perechi de prescuri (în Sfântul Munte, Sfântul Agneţ se scoate dintr-o prescură, iar părticica Maicii Domnului şi ale celor Nouă Cete din cealaltă. Adică se folosesc doua prescuri la fiecare Dumnezeiască Liturghie) şi le dădeam de binecuvântare pustnicilor. În acel an se făcuse puţin grâu. Prin luna februarie epitropii au cântărit faina şi au socotit că ne va ajunge până la nouă recoltă, dar numai dacă vom face multă economie. De aceea am fost chemat la egumenie şi toţi trei – egumenul şi cei doi epitropi – mi-au spus:
– Părinte Isaac, grâul este puţin şi numai cu multă economie ne va ajunge. Te-am chemat să-ţi spunem să faci prescurile mai mici şi să frămânţi numai prescurile trebuincioase mănăstirii. Pustnicilor nu le vom mai putea da deocamdată...
Cuvintele pe care le-am auzit mi s-au părut grele, dar nu am spus nimic împotrivă. Faină aveam numai într-un chiup. Când a venit ziua să frământ, mă gândeam ce să fac. Să lipsesc de binecuvântarea Cinstitului Înaintemergător locurile unde se fac atâtea liturghii? Nu mă lăsa inima să fac acest lucru. În cele din urmă am hotărât şi am spus:
– Cinstite Înaintemergătorule, eu nu voi împuţina binecuvântarea, însă Sfinţia Ta fă minunea să ajungă faină, până ce va veni grâul cel nou!
Şi – o, minune! – frate, făina din chiup nu s-a terminat până la 22 iunie, în ajunul hramului mănăstirii, când a venit la portul mănăstirii caicul de la Kalamaria încărcat cu grâu. Nu este aceasta, oare, o minune a Cinstitului Înaintemergător?”.
– Fără-ndoială că este, i-am răspuns. Sfântul Ioan se aseamănă cu Proorocul Ilie, care a binecuvântat puţină faina a văduvei.
(Monahul Lazăr Dionisiatul, Povestiri dionisiate, traducere din limba greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Schitul Lacu – Sfântul Munte Athos, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2012, pp. 64-65)
