Sub îndrumarea Părintelui Viorel Sava, teza de doctorat a căpătat consistența unei cercetări serioase, atente, din care cred că multe generații – nu doar de preoți – vor avea de câștigat în cunoaștere. Pentru că o astfel de carte „nu se poate povesti” vă propun cuprinsul ei ca o scară a cunoașterii lucrării: Introducere (pp. 23-42); I. Perspectivă lingvistică, dogmatică și medicală: I.1. Exorcismul: analiză etimologică ( Considerații generale; Etimologia cuvântului „exorcism”; Verbele orkizo și ezorkizo (în.gr.) în textul Sfintei Scripturi; Istoricul traducerii verbelor orkizo și ezorkizo (în gr.) în textele liturgice românești; Etimologia cuvintelor: diavol, demon, Satana, energumen, blestem, Beliar, Beelzebul (Belzebut/ Baalzebub(, Lucifer, drac și a altor termeni, pp. 43-83). I.2. Compendiu dogmatic. Demonologie (Considerații generale; Lumea creată - Îngerii buni; Satana: una dintre făpturile îndurerate ale creației; Omul; Prezența răului în lume; Mișcarea lumii create spre împlinire; Libertatea; Temeiul dogmatic al exorcismelor: restaurarea libertății omului , pp. 84-112); I.3: Distincția între boala psihică și formele de posedare demonică (Considerații generale; Vindecare și exorcizare în Sfintele Evanghelii; Premise antropologice – Omul: suflet și trup. Perspectiva patristică, psihologică și psihiatrică, Antropologia posedării demonice, Exorcism și adorcism; Posedarea demonică; Semne specifice; Cauze posibile; Abordări psihiatrice și medicale, Epilepsia; Schizofrenia; Isteria lui Charcot; Exorcismul din perspectiva psihiatriei, pp. 116- 192); II. Exorcismele în perioada de început a creștinismului:  II.1. Vechi mărturii ale practicării rugăciunii liturgice de exorcizare (Amulete creștine, Papyri Graecae Magicae, Marele Evhologhiu de la mănăstirea Blanc, Descriere, Conținut; Marele Papirus Magic de la Biblioteca Națională din Paris (PGM IV 3007-3086), Descriere, Conținut; Manuscrisul de la Mănăstirea „Marea Lavră” din Muntele Athos (...), Descriere, Conținut – a. Despre demonizați (posedați). În ce fel intră diavolul în om?; b. Cum poate fi recunoscută persoana demonizată?; c. Despre exorcist; d. Semne specifice celor ce sunt demonizați; e. În ce fel ies diavolii din om?; f. Cum se împotrivesc demonii?; g. Specificul rânduielii de exeorcizare; h. Explicație despre lunatic; Slujba de exorcizare propriu-zisă – a. Exorcizarea celor posedați; b. Exorcismele celor cărora li s-au făcut farmece; c. Exorcizarea unui vârcolac; Aspecte de demonologie – a. Numele generice; b. Numele individuale; Observații asupra textului; Exorcistul  – Iisus Hristos – întâiul exorcist, Scurt istoric, Considerații pastorale, pp. 193-260).

O bună parte din lucrarea Părintelui Episcop Nichifor se referă la Exorcismele baptismale (II.3), urmărind: necesitatea exorcismului baptismal, Rânduiala exorcismului baptismal, descrieri ale rânduielii Botezului din secolele al II-lea și al IV-lea, Tradiția apostolică atrivbuită lui Ipolit al Romei, Catehezele baptismale – Catehezele Baptismale ale Sfinților Ioan Gură de Aur și Chiril al Ierusalimului și Omiliile lui Teodor de Mopsuestia; Acte liturgice prebaptismale complementare exorcismului – dezbrăcarea catehumenului, exuflația, exorcizarea propriu-zisă, Lepădările, ungerea prebaptismală; Aspecte canonice; Considerații pastorale – Pregătirea pentru exorcismul prebaptismal, Evlavia necesară citirii exorcismelor, Importanța catehezelor prebaptismale a. Pregătirea nașilor și a părinților, b. Integrarea acestui eveniment în comunitatea parohială (pp. 261-294); III. Slujbe de exorcizare cuprinse în Molitfelnicul românesc: Molitfele Sfântului Vasile cel Mare și ale Sfântului Ioan Gură de Aur – Considerații generale, Aribuirea exorcismelor Sfinților Vasile cel Mare și Ioan Gură de Aur. Scurt excurs istoric; Descrierea slujbei; Indicații tipiconale. Controverse; Considerații pastorale; Rugăciunea pentru deochi Vaskania – Considerații generale, Învățătura Bisericii despre Vaskania, Viziunea Sfinților Părinți despre Vaskania, Rugăciunea pentru deochi, încreștinarea unor practici păgâne; Molitfele Sfântului Trifon – Considerații generale; Descrierea slujbei. Indicații tipiconale; Scurt istoric; Atribuirea acestui exorcism Sfântului Trifon; Particularități ale exorcismului Sfântului Trifon, O controversă: exorcismul Marelui Nume cel scris pe piatră. Ultimul subcapitol, III. 4, analizează Rugăciunea pentru casa care este supărată de duhuri rele: Considerații generale, descrierea slujbei, semen ale posedării caselor sau locurilor, cauze posibile ale posedării unei case sau a unor ținuturi și considerații pastorale (pp. 295-347). Concluziile finale (pp. 349- 354) întregesc concluziile înregistrate după fiecare capitol și propun sinteza întregului material.

Un capitol aparte, extrem de important pentru cititor pentru a înțelege seriozitatea științifică a unui astfel de demers este cel legat de Bibliografie (pp. 355-376) – o veritabilă redeschidere a subiectului prin specificațiile sale legate de fiecare capitol. Pentru teologia noastră este prima cercetare amplă pe subiect și o aprofundare în amănunțime asupra unui subiect asupra căruia s-a speculat enorm – țineți minte, sunt convins, cazul Tanacu – și asupra căruia efortul de cunoaștere merită realizat în întregime. Remarcăm împreună că o construcție întreagă de cunoaștere, comunicare și deschidere interculturală este soluția corectă pentru a înțelege astfel de unghiuri de viață deseori foarte greu de depășit în singurătate. Ceea ce mă impresionează – lucru semnalat și de către medicul primar psihiatru Cristinel Ștefănescu – este că efortul teoretizării subiectului dovedește perioade de interogație și developări personale ale unui subiect greu, dificil de recepționat sufletește. Cred că un astfel de moment editorial merită consemnat ca atare. Ca o biruință a gândului.

***

Vrei să comanzi volumul „Practica Exorcizării în Biserica Ortodoxă - aspecte liturgice, canonice și pastorale”? Click aici!