părinte (de copil)

„Sunt rău, nevrednic de a fi iubit!” – care părinte își dorește astfel de gânduri pentru copilul său?

Copiii noştri sunt uimitor de valoroşi şi însemnaţi pentru Dumnezeu, nu pentru că ar fi ei perfecţi, ci indiferent de ce spun sau ce fac. Dumnezeu îi iubeşte pur şi simplu. Deci­ziile pe care noi le luăm în viaţă ne pot apropia de Dum­nezeu şi bogăţia vieţii sau ne pot împinge tot mai depar­te de El, dar deciziile noastre nu vor schimba niciodată adânca iubire pe care ne-o poartă Dumnezeu. Vrem ca şi copiii noştri să primească acest adevăr în inimile lor.

(VIDEO) O lume fără copii?!

O lume fără copii... O lume mai puțin colorată.

Părinții pot să-i învețe pe copii ce este pocăința?

Provocarea părinţilor este aceea de a explica celui mic ce este spovedania şi de ce este necesară. Mai departe, învăţăturile despre această Taină trebuie să fie lăsate în mâinile preotului duhovnic, căci lui i s-a oferit, prin Taina Preoţiei, ajutorul haric de a vorbi cu omul, inclusiv cu cel mic, despre păcatele sale. 

Copiii sunt darurile lui Dumnezeu

Când oamenii se nasc şi Dumnezeu dăruieşte copii, să-L slăvească pe Dumnezeu. Dacă Dumnezeu nu dăruieşte copii, trebuie să se liniştească, să nu se tulbure din cauza asta.

Copilul la biserică ‒ idei utile pentru slujbe liniștite

Cel mai important este acum să înţelegem cum trebuie să fie prezenţa copilului la biserică şi cât trebuie ea să dureze, pentru a nu fi privită ca o obligaţie.

V-ați certat în fața copiilor? Să vă vadă și cum vă împăcați

Ar fi de dorit ca părinţii să aibă în toate duhul blândeţii. Dacă se întâmplă să fie văzuţi certându-se sau neînţelegându-se pentru vreo pricină sau alta, ei trebuie să fie văzuţi şi împăcându-se.

Să-i învățăm pe copii în familie ce înseamnă bucuria adevărată

Cred că este foarte important să încercăm să-i bucurăm pe copii. Pentru aceasta, desigur, e nevoie şi de suflet, şi de inimă, şi de înţelepciune, şi de propria experienţă de pocăinţă, căci nu trebuie să-i pierdem pe copii, ci să-i încurajăm să acţioneze cu nădejde în sensul binelui.

Lauda fără măsură naște copii egoiști

Părinţii sunt primii răspunzători pentru nereuşita copiilor în viaţă, apoi învăţătorii şi profesorii. Îi laudă întruna. Le spun cuvinte egoiste. Nu-i aşază în Duhul lui Dumnezeu, îi înstrăinează de Biserică. 

Încă de la momentul conceperii, viața părinților influențează viața copiilor

Nici sfaturile, nici disciplina, nici severitatea nu-i pot salva. Dacă părinţii nu fac nici un efort de sfinţire, dacă nu luptă, comit greşeli mari şi transmit răul care este în ei. Dacă părinţii nu duc o viaţă de sfinţenie, dacă nu vorbesc cu dragoste, răul îi face să pătimească pe aceştia prin reacţia copiilor lor.

Copiii seamănă fizic și duhovnicește cu părinții lor

Când privim chipurile copiilor, nu căutăm, oare, asemănări cu trăsăturile părinţilor? Aşadar, dacă găsim că părinţii sunt singura pricină a anumitor calităţi sau neajunsuri fizice ale copiilor, ce ne împiedică să conchidem că lucrul acesta este valabil într-o anumită măsură şi pentru cele mai înalte însuşiri sufleteşti şi pentru înclinaţii?

Pagini