Ajungem la Poarta Nouă a Sfintei Cetăți și înaintăm de-a lungul zidului pe latura vestică, până la Poarta Jaffa. Nu departe de această poartă, pe o colină ceva mai ridicată, se vede o clădire veche, cu un turn de apărare. Este „cetatea” lui Irod cel Mare, reședința sa regală dinainte de Hristos. Aici au fost aduși cei trei magi să dea mărturie tiranului împărat despre Pruncul Iisus și despre „steaua de la răsărit”. Inițial, cetatea lui Irod a avut trei turnuri. Ea a fost refăcută în secolul al XI-lea și consolidată după încă două secole. Unii socotesc că în această cetate iudaică își avea sediul și Pilat din Pont, când venea la Ierusalim. Creștinii numesc cetatea „Turnul lui David”, întrucât se consideră că tot aici se înălța odinioară palatul domnesc al împăratului David.

Intrăm în Vechiul Ierusalim pe Poarta Jaffa, înaintăm pe lângă „Turnul lui David”, pe străzi înguste, înțesate de lume, și ieșim pe „Poarta Sionului”, în afară de cetate, pe un platou deschis, numit în Sfânta Scriptură „Muntele Sion”. Nu este propriu-zis un munte, ci un platou mai înalt, situat în partea de sud-vest a Ierusalimului Vechi, înclinat spre sud-est până se termină în valea Siloam, valea Rinon și valea „Gheenei”, adică „a focului”, unde se ardeau gunoaiele cetății Ierusalim. Acesta este Muntele Sionului, muntele cântat de David în nemuritorii săi psalmi, muntele speranțelor poporului ales, muntele atât de des amintit de prooroci. Ne amintim de profeția lui Isaia. Pus-am în Sion o piatră, o piatră de încercare; piatra din capul unghiului de mare preț, bine pusă la temelie. Cel ce se va bizui pe ea, nu se va clătina (28, 16). Iar David proorocul zice: Iar Eu sunt pus de Dânsul împărat peste Sion, muntele cel sfânt al Lui (Psalm 2, 5).

Munte sfânt și minunat! Munte ales și binecuvântat! Ne aruncăm privirea spre Sfânta Cetate, spre fruntea încinsă de soare a Muntelui Măslinilor și spre dealurile sure, pietroase, arse de pojar, care duc către Betleem. Muntele Sion este considerat sfânt, ca și Ierusalimul, de către toate cele trei religii monoteiste: Creștinism, iudaism și mahomedanism. Pe culmea plată a muntelui se află trei locuri creștine de foarte mare importanță pentru toți. Aici este foișorul în care a avut loc Cina cea de Taină din Joia Mare. Tot aici S-a pogorât Duhul Sfânt peste Apostoli și prin ei peste toată lumea, în chip de limbi de foc. În sfârșit, aici, în apropiere, este locul unde a adormit Maica Domnului.

Aceste trei locuri evanghelice sunt scumpe tuturor creștinilor. Un loc important de pelerinaj pe Sion, atât pentru iudei, cât și pentru creștini, este mormântul împăratului și proorocului David, strămoșul lui Hristos după trup, prin bătrânul Iosif. Mergem să ne închinăm la fiecare din aceste locuri.

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Mormântul Domnului, ediția a VI-a, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 91-92)