pocăință

Noi punem început pocăinţei, iar Dumnezeu o desăvârşeşte

Noi punem început pocăinţei, iar Dumnezeu o desăvârşeşte! Omul face un pas, iar Dumnezeu face mii de paşi! Însă, pentru ca Dumnezeu să facă aceşti mii de paşi, va trebui ca noi să-l facem pe primul.

Iubeşte pe cel căzut şi păcătos, câtă nevoie are de tine!

Nu-i aşa că faţă de trupul bolnav avem mai multă grijă şi gingăşie, decât atunci când este sănătos? Ei bine, să ştiţi că şi aceşti nefericiţi, pe care noi îi socotim nişte lepădaţi, aceşti criminali au şi ei inimă omenească, îi mustră conştiinţa, se chinuie. „Cum aşa”, veţi întreba, „suntem datori să îi iubim şi pe ăştia?” Da, tocmai cu ei trebuie să fim mai atenţi, tocmai faţă de ei trebuie să avem cât mai mult tact în cuvinte, fiindcă ei sunt grav bolnavi cu duhul.

Unul pe altul îndemnaţi-vă spre pocăinţă!

Şi precum o bubă, cât este ascunsă şi acoperită, nu se tămăduieşte, ci când iese deasupra, la arătare, atunci se vindecă fără osteneală, tot aşa şi păcatul, cât este tăinuit şi ascuns, nu se iartă.

Icoana Maicii Domnului din Vladimir-Seligersk

O primă minune a icoanei Maicii Domnului din Vladimir-Seligersk ne este consemnată în viața Sfântului Cuvios Nil de pe insula Seliger. Călugărul a fost atacat de tâlhari, care căutau bani. Văzându-i, Sfântul Nil le-a zis: „Toată comoara mea se află în colțul chiliei”.

Taina Sfântului Maslu și vindecarea omului

Vindecarea ultimă spre care țintește Taina Sfântului Maslu este restaurarea omului întreg și readucerea lui în starea de sănătate și de relație cu Dumnezeu și cu semenii. Dacă este dăruită vindecarea fizică, și ne rugăm pentru aceasta, atunci o primim cu recunoștință. Însă nu acesta este scopul primar al slujbei. Scopul și efectul principal al vindecării este restaurarea omenirii căzute, bolnave și muritoare, și reașezarea ei în comuniune cu Hristos și cu Biserica, care este deja manifestarea Împărăției pe pământ.

Scara către Împărăţie este înlăuntrul tău

Sileşte-te să intri în cămara cea dinlăuntrul tău, şi vei vedea cămara cea din ceruri că aceasta şi aceea, tot una este. Şi intrând într-una, o vezi şi pe cealaltă. Scara aceea către împărăţie este înlăuntrul tău, ascunsă în suflet.

Purtătorii de pocăință și har din mănăstiri poartă pe umeri durerea tuturor oamenilor

Manifestându-și dragostea lor, monahii nu s-au mulțumit numai cu unele tipuri concrete de filantropie, cum ar crede cineva, ci și-au extins grija lor la absolut orice nevoie a aproapelui, fie ca individ, fie mai ales la nivel social. În instituțiile monahale organizate au existat dintotdeauna spitale, bolnițe și azile de bătrâni, fără să lipsească școlile și meșteșugurile, în special când lipsea purtarea de grijă socială din partea conducătorilor statului.

Este mare păcat a blestema!

A blestema este un păcat foarte mare, este la fel ca păcatul de moarte. Nu degeaba se spune la Sfânta Scriptură: „blestemat să fie cel ce te va blestema" (Facerea 27, 29). Cel ce este blestemat de tine va căuta dezvinovăţire la Înfricoşătoarea Judecată, că, din cauza ta, nu a putut să se mântuiască, iar tu, te faci răspunzător pentru mântuirea lui.
Pocăinţa ne deschide calea cea nesfârşită a îndumnezeirii.
___   Părintele Petroniu Tănase

„Doamne, vindecă-mă cu iertare, pe trecut pune uitare”

Drumul meu necunoscut este viața din trecut, Pe care-am trăit-o eu, depărtat de Dumnezeu.

Pagini