Dumnezeu nu e indicatorul din intersecție

Iar eu nu sunt o păpușă trasă de sfori, fără responsabilitatea mișcărilor ei. Stânga sau dreapta poate fi la fel de greșită, dacă merg pe oricare dintre ele fără Dumnezeu.

Mi se întâmplă adesea să îmi fie prinsă mintea între două gânduri, două căi, și mi-ar fi ușor dacă, în urma rugăciunii, mi-ar sufla un glas din Cer pe unde să o apuc. Mi-ar conveni să îmi spună clar pe ce drum să merg, cum să aleg, să nu greșesc. Ceea ce mintea mea nu știe, dar inima da, e că Dumnezeu nu e un indicator în intersecții. Iar eu nu sunt o păpușă trasă de sfori, fără responsabilitatea mișcărilor ei. Stânga sau dreapta poate fi la fel de greșită, dacă merg pe oricare dintre ele fără Dumnezeu.

O alegere presupune întotdeauna o asumare, o disponibilitate de a face pași împreună sau de unul singur. Greșeala este cea în care cădem și învățăm chiar și când suntem pe calea cea bună, căci până a ne face sfinți și a fi călăuziți de har, creștem în iubirea Domnului. Și asta e tot ce avem de făcut, indiferent de calea pe care mergem, de forma pe care i-o dăm, să fim deschiși să creștem. De un lucru pot fi sigură, indiferent de insecuritatea cu care aleg o cale: acela că Domnul va fi cu mine și eu cu El oriunde, chiar și în hăul iadului. În mijlocul pustiei sau la periferia unei metropole, întrebarea rămâne aceeași: eu vreau sau nu vreau să fiu cu El acum?

De la același autor

Ultimele din categorie