Pentru că am primit pe adresa redacției mai multe întrebări referitoare la valabilitatea dezlegării la pește din zilele de miercuri și vineri, dorim să clarificăm faptul că, în această perioadă nu se mai consumă carne (a nu se confunda, deci, cu harți), ci se face dezlegare, de luni până duminică, la ouă, lapte, brânză şi peşte (sau fructe de mare), inclusiv în zilele de miercuri și vineri.

Astfel, dacă vedem că, în calendar, însemnul grafic „dezlegare la pește” apare doar în dreptul zilelor de miercuri și vineri, acest lucru nu înseamnă că dezlegarea se face doar în aceste două zile, iar în celelalte – nu. Dezlegarea nu este specificată în celelalte zile deoarece în acelea este permis oricum consumul de pește.

Această informație este menționată și în Anuarul Liturgic și Tipiconal pe anul 2020, lucrare publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, în care se consemnează că, „la masă, în toate zilele acestei săptămâni, se dezleagă, atât pentru mireni, cât și pentru călugări, la brânză, lapte, ouă și pește”.

Dezlegarea la peşte este privită ca o bucurie a prezenței Mântuitorului în viața noastră. Încă din primele veacuri, simbolul peștelui era folosit de către creștini, deoarece le permitea să se recunoască între ei fără a se expune pericolelor. Numele grecesc al peştelui (IHTIS) era pentru primii creştini un acrostih hristologic: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Iisus Hristos ιχ — IH; Fiul lui Dumnezeu θέος — teos = Dumnezeu şi υἱός — iios = fiu; numele de Mântuitor σωτήρ, ὁ — sotir).

Înțelegem aceste dezlegări ca pe o pregătire fizică sau trupească a creştinilor pentru postul care va veni. Îngrijindu-se de cele ale trupului, Biserica îi obișuiește pe credincioși cu practica postirii (prin abținerea de la consumul de carne), permițându-le, totuși, să se întărească pentru cele 40 de zile în care se vor osteni.