Sfântul Ioan Botezătorul și vedenia unui frate

Minuni - Vindecări - Vedenii

Sfântul Ioan Botezătorul și vedenia unui frate

    • Sfântul Ioan Botezătorul și vedenia unui frate
      Sfântul Ioan Botezătorul și vedenia unui frate

      Sfântul Ioan Botezătorul și vedenia unui frate

A doua zi la Liturghie, pe când stăteam în Paraclisul Maicii Domnului, am privit spre icoana Sfântului Ioan Botezătorul şi m-am încredinţat că cel care îmi vorbise în vedenie a fost chiar cel care era pictat în această icoană.

Acelaşi frate mi-a spus altădată: „Odată am fost cuprins de râvna pentru viaţa ascetică şi mă gândeam să mă sui la Sfântul Iacov pentru câteva zile. Mintea mea nu se mai îndeletnicea cu nimic altceva decât cu acest gând. Dar, după cum se va vedea, Sfântului Ioan Botezătorul nu-i era pe plac una ca aceasta. Aşa se face că într-o noapte, pe când dormeam, m-am aflat deodată într-o cameră mare. La o oarecare depărtare de mine am văzut şezând nişte oameni. Atunci unul dintre ei s-a ridicat, a venit unde eram eu şi, apropiindu-se de mine, mi-a spus:

– Nu la Sfântul Iacov! Nu! Este bine să rămâi la ascultarea pe care o ai.

– Ce să fac la această ascultare, de vreme ce nu mă pricep deloc? am întrebat eu.

– Te vei specializa..., mi-a spus acela din nou.

Peste puţin timp m-am trezit şi cugetam la acest vis sau vedenie sau ce-o fi fost ea, căci nu ştiu cum s-o numesc. Mă gândeam la înfăţişarea şi la mărimea gigantică pe care o avea acel om şi mă întrebam: „Cine să fie acesta? Şi cum de mi-a spus «Te vei specializa»?”

A doua zi la Liturghie, pe când stăteam în Paraclisul Maicii Domnului, am privit spre icoana Sfântului Ioan Botezătorul şi m-am încredinţat că cel care îmi vorbise în vedenie a fost chiar cel care era pictat în această icoană. Atunci mi-am adus aminte şi de răspunsul părintelui meu duhovnic, ieromonahul Dositei, care, în anul 1934, când m-am spovedit şi i-am spus că mult doresc ca cealaltă vreme a vieţii mele să trăiesc ca un sihastru, mi-a spus: „Dacă va fi voia Sfântului Ioan Botezătorul, va fi şi asta”. Şi m-a lăsat astfel, fără să mai adauge nici un cuvânt.

Atunci mi-am spus în sinea mea: „De vreme ce Sfântul Ioan Botezătorul nu-ţi încuviinţează această dorinţă, linişteşte-te, călugăre, şi nu mai ţine morţiş să se facă voia ta. Smereşte-te şi îndeplineşte-ţi cu acrivie şi cu dragoste ascultarea, mulţumind Sfântului Înaintemergător care, ca Prooroc, cunoaşte mai bine folosul sufletului tău şi se îngrijeşte pentru mântuirea ta”.

(Monahul Lazăr Dionisiatul, Povestiri dionisiate, traducere din limba greacă de Ieroschimonah Ştefan Nuţescu, Schitul Lacu – Sfântul Munte Athos, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2012, pp. 128-129)