Sfântul Nicolae Velimirovici: 10 îndemnuri pentru cea de-a doua săptămână a Postului Mare

În fiecare an, în data de 18 martie, creștinii ortodocşi de pretutindeni îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae Velimirovici, unul dintre cei mai mari sfinți contemporani și un predicator veritabil, motiv pentru care a mai fost numit și „Gură de Aur al secolului XXI”.

Cine a fost Sfântul Nicolae Velimirovici?

Născut în secolul al XIX-lea în satul Lelici (Serbia), Sfântul Nicolae Velimirovici a fost crescut de părinți cu bună credință, cei opt frați ai săi pierzându-și viața în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Petrecându-și copilăria în clopotnița unei mănăstiri, Sfântul Nicolae a luat decizia de a se călugări, după ce a fost vindecat în chip minunat de dizenterie.

După ce și-a susținut cele două teze de doctorat, a pornit în călătoria sa misionară în America, ajutându-i pe cei răniți în război și pe cei săraci, iar apoi reorganizând Biserica Ortodoxă Sârbă din America. La vârsta de 39 de ani afost ridicat la rangul de episcop al Jicei, iar apoi a fost strămutat în Eparhia Ohridei și Bitolei. Întors în America pentru a propovădui Ortodoxia și a strânge fonduri în ajutorul celor răniți pe timp de război, Sfântul Nicolae a înființat Eparhia Ortodoxă Americană a Bisericii Sârbe.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe care îl și prorocise, Sfântul Nicolae a fost arestat și închis, alături de patriarhul său, în lagărul de la Dachau, Germania. Nici acolo nu a încetat să scrie și să propovăduiască libertatea ce vine din iubirea Lui Dumnezeu. În cele din urmă, a trecut la Domnul în anul 1956, în chilia sa modestă de la Seminarul „Sfântul Tihon” din America, având 76 de ani. Moaștele sale au fost aduse acasă și puse spre închinare în satul natal, Lelici.

10 îndemnuri pentru cea de-a doua săptămână a Postului Mare

Una dintre cele mai cunoscute opere ale Sfântului Nicolae Velimirovici este „Inima in Marele Post. Calauză duhovniceasca spre Înviere”, un adevărat ghid duhovnicesc în călătoria fiecăruia dintre noi pe drumul Postului Paștilor, până la ultima stație – întâlnirea cu Hristos Cel Înviat. Am selectat din această carte 10 îndemnuri ziditoare de suflet pentru cea de-a doua săptămână a Postului Mare, pe care vi le prezentăm în continuare:

1. Gospodarul îşi păzeşte de păsări ţarina însămânţată, şi de omizi livada şi îşi păzeşte de fiare stâna, dar nimic altceva nu îşi păzeşte gospodarul precum casa de tâlhari, de foc, de ape, de fulgere, şi de toată necurăţia. Ce e casa pentru gospodărie, este inima pentru om. Pentru acesta s-a zis: „Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima.”

2. Din inimă izvorăşte sânge, iar în sânge e sufletul. Precum e sufletul în inimă, aşa e în tot omul. Dacă apa în izvor este sărată, este sărată şi în râu; dacă e dulce în izvor, va fi dulce şi în râu. Cum e izvorul, aşa-i şi vărsarea râului.

3. Dacă şarpele te muşcă de deget, otrava lui n-ar lucra, dacă sângele n-ar duce-o la inimă. Când doctorul pune pe deget un leac, leacul nu ar ajuta dacă sângele nu l-ar duce la inimă. La inimă ajung şi otrava, şi leacul. Tot ce otrăveşte viaţa şi tot ce lecuieşte viaţa trebuie să ajungă la inimă şi să treacă prin inimă.

4. Acolo unde este centrul sistemului circulator sanguin trupesc, acolo este şi centrul sistemului circulator duhovnicesc. Inima trupească este organ al inimii duhovniceşti. Şi chiar dacă asta este realitatea, totuşi şi această realitate e o mare taină.

5. Cu adevărat de nepătruns este această taină pentru mintea noastră, pentru că mintea este mai mică decât inima, iar inima cuprinde mintea, nu mintea inima. Partea nu înţelege întregul şi nici cele mai de jos nu înţeleg cele înalte. Dumnezeu aşa a vrut şi aşa a rânduit. Fericit este cel ce mai puţin cercetează tainele fiinţei lui Dumnezeu şi mai mult ascultă de poruncile lui Dumnezeu şi mai mult simte iubirea lui Dumnezeu în inima lui!

6. Sufletul este înveşmântat în porfira sângelui; iar când veşmântul este aşa de simţitor, cu atât mai mult este ceea ce acoperă veşmântul! Precum un pai poate molipsi şi strica sângele, aşa şi un singur cuvânt, o singură privire, un singur gând poate molipsi şi strica sufletul.

7. De aceea, să asculţi de doctorul omenesc când te învaţă: Îngrijeşte-te de sângele tău! Dar cu atât mai mult, să asculţi de Doctorul Dumnezeu când îţi porunceşte: Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, căci din ea izvorăşte viaţa. Păzeşte-ţi inima în inimă, miezul în coajă, flacăra în sânge, viaţa în veşmântul trupului. Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, fiul meu – zice Domnul.

8. Când şarpele muşcă mâna, mâna se leagă cu un garou, ca sângele otrăvit din mână să nu se ducă în inimă şi să strice izvorul sângelui. Când auzi un cuvânt rău, astupă-ţi auzul, ca otrava cuvântului să nu coboare până la inima ta şi să nu strice izvorul vieţii tale, fiul meu!

9. Când vine bogăţia, nu îţi lipi inima de ea, spune Înţelepciunea în Cartea Vieţii. Îngrădeşte-ţi inima de bogăţie cu un gard înalt până la ceruri, ca inima ta neîntinată şi curată să se păzească pentru Cel ce o caută zicând: Fiule, dă-mi inima ta!

10. Mai stă scris în Cartea Vieţii: Inima împăratului este în mâna lui Dumnezeu. Dacă împărăţeşti asupra patimilor, atunci eşti un împărat adevărat. Atunci, inima ta este în mâna lui Dumnezeu. Iar această mână conduce fără greşală inima ta şi o îndreaptă spre împărăţia luminii şi a vieţii veşnice.

Vă recomandăm să citiți și:

De la același autor

Ultimele din categorie