În anul 1981, la începutul Postului Crăciunului s-au dezgropat Moaştele Cuviosului Mucenic Cosma, Protosul Sfântului Munte, care a suferit mucenicia de la latini în veacul al XIII-lea. Sfintele lui Moaşte s-au aflat la Protaton, după atâtea veacuri.

În ziua următoare dezgropării, stareţul a intrat în Sfântul Munte. Când a ajuns la Kareia, a mers şi s-a închinat şi el la Sfintele Moaşte. Atunci a simţit o negrăită mireasmă. Spunea că şi pământul de la mormântul lui avea har, deoarece îl primise de Ia Sfintele Moaşte.

În Duminica Ortodoxiei din anul următor, la Protaton s-a făcut priveghere în cinstea Sfântului, la care a luat parte şi stareţul. În timpul privegherii a văzut lumină revărsându-se de la acoperişul bisericii pe sfinţitul Cap. Era absorbit cu totul şi se desfăta de această lumină cerească, pe care nu o vedeau ceilalţi.

(Ieromonahul Isaac, Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul, Traducere din limba greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Schitul Lacu – Sfântul Munte Athos, editura Evanghelismos, Bucureşti, 2005, pp. 263-266)