În Sfântul Munte, în zona schitului Sfânta Ana se afla un monah care căra saci de grâu cu multă trudă şi sudoare. La un moment dat el începu să-şi spună în gândul său: „Mă întreb dacă voi fi răsplătit pentru sudoarea şi osteneala pe care le îndurăm pentru a asculta de Bătrânii noştri?”. În timp ce se gândea la aceste lucruri, se aşeză puţin ca să se odihnească. Un somn uşor îl cuprinse, şi pe când era pe jumătate adormit, o văzu pe Maica Domnului în faţa sa: „Nu te descuraja copilul meu”, îi spuse ea, „această sudoare pe care o verşi pentru a căra proviziile de dragul ascultării este socotită ca sângele unui martir dinaintea Fiului meu”. Apoi îşi veni în sine, iar gândurile şi supărarea îl părăsiră. Părinţii au înscris acel fapt pe peretele de piatră de acolo şi oricare trece pe acolo îl poate citi.

(Comori duhovniceşti din Sfântul Munte Athos – Culese din scrisorile şi omiliile Avvei Efrem, Editura Bunavestire, 2001, p. 133)