Sfântul Ioan Gură de Aur spune: Acesta este cel ce se cunoaște pe sine cel mai bine, care nu se socotește pe sine nimic. Căci nimic nu e atât de plăcut lui Dumnezeu, ca a se socoti cineva pe sine cu cei din urmă. Iar Sfântul Isaac zice: Tainele se descoperă celor smeriți la cuget. Și: Unde odrăslește smerenia, acolo izvorăște slava lui Dumnezeu. Și: Părerea de sine premerge certării. Sfântul Varsanufie zice și el: Dacă voiești să te măntuiești cu adevărat, ascultă cu fapta. Ridică picioarele tale de la pământ și înalță mintea ta la cer. Și acolo să fie cugetarea ta noaptea și ziua. Și disprețuiește-te cu toată puterea pe care o ai. Silește-te să te socotești pe tine mai prejos de orice om.

(Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau cele o sută de capete, cap.37, în Filocalie, vol. VIII, p. 87-88)