Dacă vreți să postiți cum trebuie, și e bine să vreți asta, postiți cu mâncare simplă, ca pe vremuri, sau gătită în casă, fără produse „vegane” procesate (pline de grăsimi saturate, zahăr, aditivi), care vă otrăvesc postul și vă distrug sănătatea. 

Nu confundați mâncarea de post cu preparatele vegane ultra-procesate („carne” și „lactate” pe bază de plante, batoane energizante, dulciuri de post etc.), care duc la diabet, boli cardiovasculare și cancer (sunt tot mai multe studii medicale și avertismente pe tema asta).

Însă, sunt conștient că e tot mai greu pentru omul care pleacă la muncă la 7 și se întoarce la 5 seara să se mai bazeze pe un post cu alimente simple, fructe, legume sau mâncare gătită în casă. Depinde, deci, de timpul și de responsabilitățile fiecăruia. Altfel, e ușor să ții predici despre post cu fructe de mare sau nu știu ce rețete gătite prin mânăstiri de bucătari profesioniști.

De aceea, e de datoria mea să vă spun: postul înseamnă, din punct de vedere duhovnicesc, pocăință și gândire mai intensă la Hristos și la Evanghelia Sa, iar trupește, înseamnă autocontrol (înfrânare). 

Înainte de toate, trăiți în pace unii cu alții, iertați, fiți buni, lăsați de la voi, treceți cu vederea, nu mai judecați, nu mai cârtiți întruna, fiți atenți la nevoile celorlalți, trăiți și pentru alții, nu doar pentru voi, mai închideți telefoanele și tabletele și rugați-vă măcar zece minute pe zi.

Apoi, cei care nu puteți posti cu mâncare simplă sau gătită acasă, nu vă intoxicați, ci încercați să postiți altfel: de exemplu, ajunând 2-3 zile pe săptămână și, în rest, renunțând la ce puteți, mâncând ce aveți și mulțumind lui Dumnezeu (a ajuna înseamnă a nu mânca nimic până după-amiază sau spre seară, după puterea fiecăruia; așa era postul primilor creștini). Sau postiți ținând posturi intermitente, dar nu ca simple diete alimentare (bune și astea), ci cu scop duhovnicesc, în care să vă controlați poftele, stările de nervozitate și de adicție, și să vă cultivați răbdarea, rugăciunea, atenția la aproapele și bunăvoința. 

Cine își înfruntă cu răbdare adicțiile și stările emoționale (ispitele), resimțite mai puternic în vreme de post, are ocazia să le slăbească puterea pentru tot restul timpului și să le aducă sub control în toate împrejurările. De aceea spuneau Sfinții că „postul este mama tuturor virtuților”. Vă doresc, deci, să țineți acest post cu folos duhovnicesc și trupesc.