Icoana „Maica Domnului cu Pruncul” și tripticul Deisis de la Mănăstirea Putna

31 August 2017 Bogdan Cronț Documentar
 

Despre icoana „Maica Domnului cu Pruncul” de la Mănăstirea Putna tradiţia spune că a fost adusă în Moldova de către cea de-a doua soţie a domnitorului Ştefan cel Mare, Maria de Mangop. O altă icoană emblematică a Mănăstirii Putna este Tripticul Deisis. Operă de o rară frumuseţe artistică, bine conservată, despre acest triptic tradiţia spune că era purtat de voievodul Ştefan cel Mare, la oblâncul şeii, în toate campaniile sale.

Tradiţia spune că icoana „Maica Domnului cu Pruncul” de la Mănăstirea Putna a fost adusă în Moldova de către cea de-a doua soţie a domnitorului Ştefan cel Mare, Maria de Mangop, odată cu zestrea sa, dăruind-o mănăstirii. Monahii mănăstirii spun că această icoană de mari dimensiuni nu a avut întotdeauna înfăţişarea de astăzi. „Dacă, într-adevăr, a fost adusă la noi în 1472, odată cu zestrea Mariei de Mangop, fie de la Constantinopol (n.r. ‒ Istanbul), fie din Trapezunt (n.r. ‒ oraş situat în nord-estul Turciei), cum au presupus unii cercetători, este greu să reconstituim acum, cu exactitate, înfăţişarea ei de atunci, întrucât se ştie cu certitudine că această operă a suferit, de-a lungul timpului, importante modificări”, spune arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.

Astfel, în 1755, „prin osârdia” mitropolitului de atunci al Moldovei, Iacob Putneanul, se aplică, peste cea mai mare parte din suprafaţa icoanei, o fastuoasă ferecătură de argint. Câţiva ani mai târziu, la 20 martie 1758, acelaşi mitropolit cerea egumenului Venedict de la Mănăstirea Putna să-i trimită la Iaşi „acele lucruri ce s-au aflat la mormânt, ca să facă două coroane la icoana cea făcătoare de minuni”. Lucrate în argint aurit şi încrustate cu sute de pietre scumpe (mărgăritare, granate, diamante etc.), cele două coroane au fost aplicate peste aureolele de argint ale Fecioarei Maria şi Pruncului, conferind ansamblului un aspect vădit baroc.

În cartea sa despre Mănăstirea Putna și comuna cu același nume, preotul Dimitrie Dan (1856-1927) (n.r. ‒ istoric şi membru corespondent al Academiei Române) relatează că în anul 1904 pictura icoanei a fost renovată şi că „pe capul Maicii Domnului şi al Pruncului Iisus Hristos se află câte o coroană de argint aurit”, dar că acestea „sunt noi şi au fost puse în locul celor două făcute de Mitropolitul Iacov”, aşezate la data respectivă spre păstrare „în dulapul cu odoare aflător pe mormântul lui Ştefan cel Mare”.

Înfăţişarea actuală

Aşa cum se prezintă acum, icoana poate fi considerată mai degrabă o lucrare de argintărie, decât una de pictură. Ferecătura de argint aplicată la 1755 de Mitropolitul Iacob Putneanul îmbracă aproape integral suprafaţa picturii, decupându-se numai în jurul chipului Fecioarei Maria, al Pruncului Iisus, al Arhanghelilor Mihail şi Gavriil şi în dreptul celor două mici medalioane pe care arhanghelii le susţin şi în care sunt zugrăvite, miniatural, scena Bunei Vestiri, la stânga, şi scena Învierii, la dreapta. Veşmintele şi aureolele personajelor, ca şi rama icoanei, sunt decorate cu motive florale, executate în argint. Actualele coroane ale Maicii Domnului şi Pruncului, care le-au substituit în 1904 pe cele de la 1755, sunt decorate, de asemenea, cu stilizări vegetale executate în argint aurit, dar fără bogăţia pietrelor preţioase încrustate în vremea Mitropolitului Iacob Putneanul.

Pe latura de jos a ramei de argint este înscrisă, prin ciocănire, cu litere chirilice, în limba română, următoarea inscripţie votivă: „Această sfântă icoană s-a ferecat şi s-a înfrumuseţat din argintul Mănăstirii Putnei, însă cu osârdia şi toată cheltuiala Preasfinţitului Mitropolit al Moldovei, chir Iacov, în anii 7263 (1755) aprilie 15”.

„Pe cine nu ascultă Maica Domnului? Pe cel ce nu strigă”

Despre icoana Maicii Domnului cu Pruncul, stareţul Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, spune că este o icoană cu mare har, în faţa căreia mulţi oameni şi-au găsit alinarea suferinţelor. „Am avut şi am, în continuare, bucuria să văd cu ochii mei minunatele fapte petrecute cu mulţi dintre cei care au venit să se închine şi să ceară ajutor de la Maica Domnului, în faţa acestei icoane cu o istorie atât de îndelungată. Am văzut oameni bolnavi, trupeşte sau sufleteşte, oameni supuşi la încercări grele şi care s-au tămăduit. Am văzut, de asemenea, momente de grea încercare, cum a fost atunci când a ars Schitul «Daniil Sihastrul» şi când icoana Maicii Domnului a vărsat lacrimi. Am văzut, cu doi ani în urmă, o creştină care mereu venea cu evlavie la icoana Maicii Domnului şi care era în pericol de a-şi pierde vederea. Aceasta a lăsat lângă icoană un bileţel pe care scria: «Îţi mulţumesc Măicuţa Domnului că mi-ai dăruit vederea». Sunt nenumărate cazurile de creştini care vin la icoană, cerând ajutorul, ocrotirea şi mângâierea Maicii Domnului şi care dobândesc împlinirea cererilor lor, căci pe cine nu ascultă Maica Domnului? Pe cel ce nu strigă”, a spus arhim. Melchisedec Velnic.

Tripticul Deisis, operă de o rară frumuseţe artistică

O altă icoană emblematică a Mănăstirii Putna este Tripticul Deisis. Operă de o rară frumuseţe artistică, bine conservată, despre acest triptic tradiţia spune că era purtat de voievodul Ştefan cel Mare la oblâncul şeii, în toate campaniile sale şi că, înaintea bătăliilor sau în alte împrejurări de cumpănă, duhovnicul marelui voievod ‒ arhimandritul Amfilohie Şendrea ‒ îl deschidea şi oficia scurte ceremonii religioase, adecvate momentului. Preluând aceste tradiţii populare, scriitorul Mihail Sadoveanu evocă asemenea momente în monumentalul său roman istoric Fraţii Jderi. Tradiţia mai spune că, înainte de a muri, Ştefan cel Mare a menit preţiosul triptic Mănăstirii Putna şi că, la moartea voievodului, acesta i-a fost aşezat pe piept, însoţindu-l până în clipa înmormântării.

Reprezentarea Mântuitorului Iisus Hristos, alături de Fecioara Maria şi Ioan Botezătorul, într-o operă de artă religioasă, se numeşte ‒ cu un termen consacrat ‒ Deisis. Cele trei panouri, în care apar Mântuitorul Iisus Hristos, Fecioara Maria şi Ioan Botezătorul, sunt legate între ele prin câte două balamale metalice, care permit închiderea lor într-o cutie, tot metalică, suprapunându-se succesiv, ca un pliant, de la dreapta spre stânga.

Panoul central este dominat de figura Mântuitorului, binecuvântând cu mâna dreaptă, iar cu cea stângă susţinând o Evanghelie deschisă, în paginile căreia se desluşeşte un text slavonesc, scris cu litere de aur, alcătuit din trei versete disparate ale Evanghelistului Ioan: „Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Cel care mă urăşte pe Mine urăşte şi pe Tatăl Meu. Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem” (Ioan 3, 16; 15, 23; 10, 30).

Vezi şi: Icoana „Maica Domnului cu Pruncul” de la Mănăstirea Putna (galerie FOTO) 

Mănăstiri: Mănăstirea Putna

De la același autor

Ultimele din categorie