Profesor universitar de anatomie și tămăduitor al trupului și sufletului, Sfântul Luca s-a născut în secolul XIX. După ce a slujit vreme de 17 ani ca un doctor milostiv, a fost hirotonit și călugărit, fiind numit arhiereu.

Propovăduind Sfânta Evanghelie fără încetare în timpul comunismului ateu, cerând ca icoana Maicii Domnului să fie pusă pe peretele sălii în care opera, Sfântul Luca a fost chinuit vreme de 11 ani în închisori și exiluri.

Chiar și așa, nu a încetat să scrie lucrări științifice și să opereze, spunându-le tuturor că Domnul este Cel Care i-a vindecat, prin mâinile lui. Cunoștea numele fiecărui bolnav și stabilea legături personale cu ei, dăruindu-le, mai ales, iubire. La bătrânețe, Sfântul Luca și-a pierdut vederea, dar el considera că vede cu lumina Domnului.

Trecând la cele veșnice, sfintele moaște au fost puse spre închinare în Catedrala „Sfânta Treime” din Simferopol, Ucraina, și continuă să tămăduiască sufletele și trupurile celor bolnavi.