Nu vezi pe lucrătorii de pământ, cum pe pământul cel ce o dată a primit seminţele îl caută cu tot felul de căutare, măcar nenumărate nejunsuri de va avea, adică măcar uscăcios de va fi, măcar buruieni sălbatice de va răsări, măcar de multa plouare de se va supăra pentru firea aşezării? Aceasta şi tu fă. Pentru că aşa cel dintâi vei dobândi şi roadele şi liniştea. Că liman este muierea şi doftorie prea mare a bucuriei. Deci de vei izbăvi limanul de vânturi şi de valuri, multă slobozenie şi negrijă vei dobândi când te întorci din târg, iar de îl vei umplea de vifor şi de turburare, mai cumplite ţie îţi faci spargerea corabiei. Deci ca să nu se facă aceasta, să se facă ce zic eu: Când se va întâmpla ceva de mâhnire în casă, aceea greşind, mângâie şi nu întinde mâhnirea. Că măcar toate de vei pierde, nimic nu este mai de mâhnire decât a nu avea soţie locuitoare înăuntru cu dragoste. Măcar orice greşeală de vei zice nimic nu vei zice aşa care să aducă mai multă durere, decât a te certa cu dânsa.

În consecinţă, aşadar şi pentru acestea să fie mai cinstită decât toate dragostea ei. Că dacă trebuie a purta sarcinile unul altuia, cu mult mai vârtos ale soţiei! Măcar săracă de va fi, nu o înfrunta! Măcar fără de socoteală de va fi, nu o ocărî, ci îndrepteaz-o şi o pune la rânduială mai vârtos. Că mădular al tău este şi un trup s-a făcut.

Este bârfitoare, beţivă şi iute? Deci trebuie pentru aceasta a nu te iuţi, ci a te durea inima şi a ruga pe Dumnezeu şi a o învăţa, şi a o sfătui – toate a face ca să-i tai patima. Iar de o vei bate şi o vei necăji, boala nu se vindecă. Că asprimea cu blândeţe se potoleşte, nu cu altă asprime.

Împreună cu acestea socoteşte şi plata de la Dumnezeu. Căci când fiind cu putinţă ţie a o tăia pe ea, nu faci aceasta pentru frica lui Dumnezeu, ci suferi atâtea neajunsuri, temându-te de legea cea pusă pentru acestea care opreşte a lepăda pe muiere, măcar orice boală de va avea, nespusă plată vei lua. Încă şi mai înainte de plată foarte mult te vei folosi, pe aceea făcând-o mai supusă, şi tu către dânsa făcându-te mai blând.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâu, Editura Buna Vestire, Bacău, 1995)