Strâmtă şi îngustă e calea ce duce la viaţă, şi aceasta este: strâmtorarea pântecelui, băutul apei cu măsură, puţinătatea pâinii, înfrânarea limbii şi a ochilor, tăierea voii noastre, răbdarea necinstirilor, binecuvântarea celor care ne blestemă, facerea de bine celor ce ne urăsc. Fericiţi cei ce merg pe această cale, că a unora ca aceştia este Împărăţia Cerurilor!

Bogat este cel care a agonisit rugăciunea, postul, milostenia şi dragostea faţă de toţi.

Să grăbim, fraţilor, către pocăinţă, să grăbim cât mai este vreme! Vremea ni s-a dat spre mărturisirea păcatelor, spre plâns şi înfrânare, iar nu spre desfătări şi veselii.

(Patericul Lavrei Sfântului Sava, Editura Egumenița, 2010, pp. 160-161)