Educaţia copiilor, în sens creştin, începe odată cu zămislirea lor, pentru că la formarea copilului are un rol deosebit şi educaţia religioasă a părinţilor lui. Dacă tata şi mama sunt buni creştini, dacă se mărturisesc şi se unesc cu Hristos regulat, prin rugăciune şi fapte bune, prin participarea la slujbele Bisericii şi Sfânta Împărtăşanie, atunci şi copiii pe care îi vor naşte vor fi blânzi, ascultători, iubitori de Dumnezeu şi de cele sfinte. Contează mult dacă părinţii se roagă în familie, dacă postesc sfintele posturi, dacă se înfrânează de la viaţa conjugală în sărbători şi posturi şi dacă duc o viaţă creştinească echilibrată în toate. Căci, într-un fel va fi un copil zămislit la beţie, în zile de post sau în sărbători şi nedorit de părinţi şi altfel va arăta un copil zămislit ca rod al rugăciunii, în zile rânduite şi dorit de părinţii săi.

(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în familie și societate, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1993, p. 85)