Chilia „Sfântul Gheorghe” – Kavsokalivia

În Schitul Kavsokalivia din Sfântul Munte, la Chilia „Sfântul Gheorghe” a trăit, la începutul vieții sale monahale, dar și la sfârșitul vieții sale pământești, Sfântul Porfirie Kavsokalivitul (1906-1991).

La vârsta de 13 ani, citind viața Sfântului Ioan Colibașul, tânărul Evanghelos a luat calea Sfântului Munte Athos. Domnul a rânduit astfel lucrurile încât a fost primit ca ucenic, în ciuda vârstei sale fragede, de către doi frați împreună nevoitori, evlavioși și plini de virtuți, pe nume Pantelimon și Ioanichie, ce viețuiau în Chilia Sfântului Gheorghe din Kavsokalivia.

Despre cum a ajuns la viața monahală, Sfântul Porfirie mărturisea: „... am plecat de la părinții mei pe ascuns și am ajuns la Kavsokalivia, la Sfântul Munte, și am intrat în ascultare la doi Bătrâni ce erau frați buni, Pantelimon si Ioanichie. S-a întâmplat să fie foarte evlavioși și plini de virtuți, așa că i-am îndrăgit foarte și, de aceea, cu rugăciunile lor, făceam deplină ascultare”.

Astfel, copilul neștiutor de carte, ce urmase doar două clase la școala din sat, a izbutit în doar câțiva ani să învețe toate lucrurile pe care tinerii le învăță la școală și la universitate în mulți ani. Când a sosit clipa, a fost tuns monah și a primit numele de Nichita.

În Kavsokalivia, împreună cu bătrânii săi, lucra sculptură în lemn, în special veselă frumos meșteșugită și cuțite de tăiat hârtie cu ornamentații florale; era o lucrare de mână și o artă care a fost foarte cultivată în Schit în acea perioadă.

Pe când avea 20 de ani, s-a îmbolnăvit de pleurezie și a fost nevoit să se așeze la o mănăstire din afara Sfântului Munte, mai precis la Mănăstirea „Sfântul Haralambie” Lefka din insula Evvia. Din anul 1940, vreme de trei decenii, a slujit ca preot într-un spital din Atena, după care s-a ostenit să zidească Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Milesi, din regiunea Atica.

Pregătindu-se de cele veșnice, la cererea sa, în anul 1984 i s-a dat Chilia „Sfântul Gheorghe” din Kafsokalivia, unde fusese tuns monah, și care era nelocuită atunci. Acolo a instalat câțiva ucenici, după ce s-a dus el însuși acolo dar, tot din pricina neputințelor sale, își petrecea timpul mai mult la Mănăstirea din Milesi.

Simțind că i se apropie sfârșitul, a plecat în iunie 1991 spre Sfântul Munte și spre iubita lui Kavsokalivie. Puțin mai târziu, pe 2 decembrie în același an (19 noiembrie, conform calendarului aghiorit), la ora 4.30, în zori, în liniște și smerenie, după cum a și trăit, Părintele Porfirie a trecut la Domnul.

(Foto) Pași de pelerin la Chilia Sfântului Porfirie de la Kavsokalivia

De la același autor

Ultimele din categorie