„Cultura românească a fost zămislită în tinda bisericii”
La începuturile mănăstirilor, copiii învățau carte în pridvorul bisericii și monahii erau cei care îi inițiau în învățătură. Mănăstirea Bistrița a fost un exemplu în acest sens. Aici a funcționat singura școală de grămătici din întreaga Moldovă și o putem admira și astăzi, în ziduri originale. E vorba de clădirea care adăpostește muzeul acestei mănăstiri.
„E important să știm că în acest spațiu, al muzeului de astăzi, a funcționat o școală unde părinții din satele învecinate își trimiteau copiii. De multe ori, dascăli aici erau chiar monahii din mănăstire, care cunoșteau istorie, citire, caligrafie, Noul și Vechiul Testament, muzică psaltică și alte discipline specifice acelor timpuri, care s-au predat aici”, afirmă ierodiaconul Vasile de la Mănăstirea Bistrița.
Potrivit sfinției sale, din secolul al XIX-lea, când au început să apară primele școli, n-a mai fost nevoie de o școală domnească. Totuși, a fost un început benefic. „Mănăstirile n-au avut doar un rol duhovnicesc, ci și unul cultural. Se știe foarte bine: cultura românească a fost zămislită în tinda bisericii”, subliniază ierodiaconul Vasile.
Schitul Vovidenia, file de istorie (I)
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro