creștinism

(Video) „Regimul comunist avea frică de cuvinte” – Radu Preda

Fragment dintr-un interviu cu Radu Preda, președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj. Click aici pentru interviul integral: (Video) Conf. Univ. Dr. Radu Preda - Interviu integral în cadrul Simpozionului Stăniloae 2018. În luna mai a anului 2019, la Iași, va avea loc un simpozion dedicat creștinismului în post-comunism, cu ocazia împlinirii a 30 ani de la evenimentele din decembrie 1989.

Merită sau nu să trăiești? Uriașa prăpastie dintre optimism și pesimism

Optimism înseamnă fericire, iar pesimism înseamnă nenorocire. Pentru om, cea mai mare fericire nu este sănătatea, bogăţia, prietenii sau slava. Cea mai mare fericire pentru om este să fie optimist. Pe de altă parte, cea mai mare nenorocire pentru om nu este boala, sărăcia, singurătatea, părăsirea, nedreptatea sau oricare altă greutate sau pierdere. Cea mai mare nenorocire pentru om este să fie pesimist. Pentru că, în timp ce optimismul constituie imn de viaţă, pesimismul constituie imn de moarte.

Mesajul Patriarhului Ecumenic la începutul Postului Mare: „Întreaga noastră spiritualitate și viață liturgică transmit mireasma și lumina Învierii”

Crucea se află în centrul evlaviei ortodoxe, însă nu este punctul final de referință a vieții Bisericii. Aceasta este bucuria de negrăit a Învierii, iar calea către aceasta o reprezintă Crucea. În mod corespunzător, în perioada Postului Mare, chintesența experienței creștinilor ortodocși rămâne dorul după „învierea cea de obște”.

Mântuirea omului – de la robia păcatului, spre libertate

Cuvintele acestea: Mântuitor, mântuire se folosesc în legătură cu eliberarea de păcat, deci se face o legătură între om şi Dumnezeu, păcatul fiind călcarea Legii lui Dumnezeu cu deplină voinţă şi ştiinţă. Deci, orice om care păcătuieşte se face vinovat în faţa lui Dumnezeu şi aduce asupra lui, pe lângă vină, şi o neputinţă de pe urma păcatului, o înrobire, o asuprire. 

De la Paștele iudaic, la Paștele creștin

Numele celei mai mari sărbători a creştinilor, Paştele, îşi are originea în evreiescul „pessah”, care înseamnă „a trece”. Paștele reprezintă, atât pentru iudei, cât și pentru creștini, una dintre cele mai importante sărbători anuale. Acest lucru se datorează importanței evenimentelor petrecute în această perioadă a anului.

„În osteneala mamelor stau prezentul şi viitorul naţiei” – Părintele Iustin Pârvu

Cineva a întrebat pe un părinte: „Ce ne lipseşte ca să dăm unui om o educaţie corectă?”. Iar acesta a răspuns: „Mama!”. Că dincolo de ce dă societatea unui om, sămânţa primă este pusă în suflet de mama.

Există feminism în creștinism?

Dragile mele tinere, găsiţi-vă locul în societate şi în familie şi veţi putea face minuni... Dezvoltaţi-vă corect, deoarece aveţi pe lume o misiune deosebită.

Sonraki gitmek istiyorum – acasă la Sfântul Ioan Gură de Aur

Deşi oraşul actual este preponderent islamic şi nu mai aminteşte nimic din lumea demult apusă, mănăstirea în care a vieţuit Sfântul Ioan este încă în picioare. Localnicii turci o numesc Sonraki gitmek istiyorum – casa celui cu gura dulce.

Credința trebuie să fie o alegere liberă, altfel nu are nici o valoare

Dacă cea aflată pe patul de moarte ar fi încuviinţat câtuşi de puţin, dacă ar fi spus doar: „Da, cred, botezaţi-mă!” înainte de a-şi pierde cunoştinţa, atunci s-ar fi putut face una ca aceasta, însă ea nici măcar o dată nu a răspuns cu „Da!” la mulţimea rugăminţilor surorii sale creştine.

Când ne rugăm pentru cineva, îi transmitem dragoste, grijă și curaj

Un om are putere să se transmită altui om, în duh, prin rugăciune, poate acţiona în chip binefăcător unul asupra altuia, să-l atragă spre luare aminte, să-l încurajeze dacă e în deznădejde, să-l abată de la un viciu şi să-l îndemne spre o sfântă lucrare: „Milostive Doamne, fie voia Ta, care vrei ca toţi să se mântuiască şi să ajungă la înţelegerea adevărului: miluieşte şi mântuieşte pe robul Tău (numele), primeşte această dorinţă a mea ca pe un strigăt de dragoste poruncit de Tine!”.

Pagini