domnitor

Mănăstirea Durău

Mănăstirea Durău este așezată la poalele versantului nord-vestic al Ceahlăului. Numele provine de la pârâul Durău sau Duruit, pârâu care coboară din munte și îmbrățișează poiana în mijlocul căreia se înalță mănăstirea.

Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana din Mănăstirea Bistrița Neamț

După cum citim în cronica lui Grigore Ureche, domnitorul, fiind trădat, s-a ascuns în Mănăstirea Bistrița, a plâns o noapte în genunchi la Sfânta Ana, împreună cu părinții călugări, şi a făcut făgăduință în fața icoanei că, de va scăpa cu viață, va înnoi mănăstirea, și iată că minunea s-a făcut.

Katholikonul Mănăstirii Zografu

Katholikonul închinat Sfântului Gheorghe a fost zidit în 1801 pe locul celui vechi, zidit din daniile Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.

Turnul de la Protaton

Acest turn este inclus in clădirea Sfintei Comunităţi. Faza iniţială a construcţiei turnului (perioada bizantină) se distinge uşor la baza lui.

Testamentul Mitropolitului Anastasie Crimca (de la 1610)

„Mărturisim cu această scrisoare a noastră că dacă se va întâmpla cu moartea noastră, în oricare timpuri, vreo nevoie sfintei mănăstiri, pe oricine va alege Dumnezeu să fie stăpânul Ţării Moldovei, dacă s-ar atinge careva dintre domnitori, ctitori, boieri sau din neamul nostru, să închine Sfântului Munte sau Ierusalimului sau să schimbe pe călugării Ţării Moldovei sau să pună egumeni dintr-o mănăstire străină; să aveţi, cum am spus mai sus, sfânta mănăstire în toate în pace şi netulburată în veci.”

Antim Ivireanul sau străinul care ne-a învăţat limba română

Una dintre cele mai importante rugăciuni ale dumnezeieştii Liturghii, rugăciunea anaforalei, mărturiseşte despre Dumnezeu astfel: „căci Tu eşti Dumnezeu necuprins de gând şi de cuvânt”. Şi, totuşi, noi ne folosim de cuvinte pentru a comunica cu Dumnezeu. Aceste cuvinte, deşi neputincioase, exprimă ceea ce trăim în interiorul nostru. Rostim, prin ele, dorul de Dumnezeu.

Expoziţia „Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie“, la Suceava

Muzeul de Istorie din Suceava a găzduit luni, 14 august 2017, vernisajul expoziţiei „Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie“.

Sfântul Constantin Brâncoveanu – un adevărat exemplu pentru urmaşi

Printre sfinţii pe care i-a răsărit pământul ţării noastre, Constantin Brâncoveanu ocupă un loc deosebit. Exemplul său rămâne totdeauna viu pentru românul, care – nu de puţine ori – a fost greu încercat în credinţa lui strămoşească. Jertfa sa a revigorat spiritul naţional şi a dat putere credinţei Bisericii noastre; el fiind – pentru poporul român – exemplul mucenicului prin excelenţă.

Sfântul Gheorghe de la Cernica ‒ drumul spre sfințenie

Primind ascultarea, şi-a ales ca loc pentru înfiinţarea unei comunităţi monahale Mănăstirea Cernica, părăsită. Ajutat de doi ucenici bătrâni, a curăţat locul şi a sporit obştea cu noi membri, astfel că după numai câţiva ani, vieţuiau acolo 103 ucenici.

Sfântul Neagoe Basarab, un tată milostiv al neamului românesc

„O, Doamne al meu, Tu ştii că din pruncie întru Tine mi-am pus nădejdea şi pe Tine singur Te-am iubit, măcar că neîncetat am greşit înaintea feţei Tale. Iar acum, pentru păcatele mele, Tu, Doamne, ai pus asupră-mi o sarcină mai presus de puteri, dându-mi coroana şi scaunul ţării mele...”

Pagini