Dumnezeu

Ascultarea – prima poruncă și cerință a lui Dumnezeu

Ascultarea ca datorie nu este cuprinsă numai în cea dintâi poruncă către cei întâi zidiți. Se arată și din altă parte universalitatea acestei atotcuprinzătoare virtuți și, mai ales, fiindcă era preferată chiar și jertfei, care, pentru poporul ales al lui Dumnezeu, era elementul cel mai important al slujirii lui Dumnezeu.

Testamentul duhovnicesc al Ieroschimonahului Paisie Olaru

Să facem şi noi ceea ce învăţăm pe alţii, şi tot ce facem în viaţă să fie spre slava lui Dumnezeu şi spre folosul aproapelui, că dragostea acoperă mulţime de păcate. Acest testament vă las tuturor ucenicilor mei, adică testamentul dragostei.

Ușa Raiului e deschisă, însă deznădejdea ne împiedică să vedem limpede

Numai noi să vrem să intrăm în el, Dumnezeu nu obligă pe nimeni. Mai aduce pe câte unul și cu de-a sila, mai trimite o boală, un necaz, dar „pe dătătorul de bunăvoie îl iubește Dumnezeu”.

Ieroschimonahul Paisie Olaru – Ce mare putere are Psaltirea!

Părinţii noştri citeau zilnic Psaltirea, ca o rugăciune permanentă. Ba unii o ştiau pe de rost şi o spuneau în şoaptă la ascultare sau mergând pe cale. Credincioşii, puţini mai ştiu astăzi doar Psalmul 50. Este păcat că noi nu mai cunoaştem puterea Psaltirii, frumuseţea duhovnicească a psalmilor. Cândva o rosteau în ison sau o cântau, imitând pe sfinţii îngeri. Dar să nu uităm că cititul psalmilor este trupul rugăciunii, iar înţelesul adânc al psalmilor este sufletul rugăciunii. Trupul fără suflet este mort.

Să fii gata a te arăta pământ bun și vei fi semănat neîncetat!

Trebuie doar să fii gata a te arăta pământ bun și vei fi semănat neîncetat; iar Dumnezeu va face să crească ceea ce este semănat. Dar cum să mă arăt pământ bun?

Minunea Maicii Domnului ‒ Două tinere primesc daruri din Cer, pentru rugăciunile mamei lor

Acestea zicând mama cea evlavioasă, a apucat mâinile fiicelor ei şi le-a apropiat de Sfânta icoană spre semn de legătură, ca să fie Preasfânta Născătoare de Dumnezeu mama lor, din ceasul acela, şi ea mai mult nu. Aceasta făcând, s-a întors la casa lor.

Rugăciunea este însoțitoarea bunătății

Cu cât sporești în nevinovăție și bunătate, cu atât te atrage rugăciunea. Rugăciunea este însoțitoarea bunătății. Ceva te îndeamnă să te rogi, totodată îți poruncește să faci și fapte bune.

Oriunde te-ai afla, să te rogi!

Dacă nu poți merge la biserică, atunci când mergi pe drum, când te afli la piață, când călătorești pe mare, când ești la lucrul tău, când pregătești de mâncare, când cultivi pământul sau orice altă treabă faci, roagă-te cu stăruință și neîmprăștiere a cugetului.

Folosul tristeții

Nu trebuie să ne întristăm atunci când pățim ceva rău, ci atunci când săvârșim ceva rău. Însă noi am făcut totul pe de-a-ndoaselea.

„Când îmi îmbrăţişez prietena, simt o bucurie nespusă”

Atunci când îţi strângi în braţe iubita şi simţi bucurie cerească, zici: „Doamne, binecuvântează-mă şi ia-mi-o din braţe, ca să nu cad în păcat şi du-mă la maică-sa să-i cer mâna şi să facem nuntă, c-om avea casă, că n-om avea casă, dar, să fie, s-o îmbrăţişez şi eu cu harul Tău”. Acolo e pregustarea darurilor cereşti oferite de Dumnezeu familiei creştine.

Pagini