Dumnezeu

Trăiește-ți viața cu recunoștință

Să-I mulțumim lui Dumnezeu că este bun și îndurat, Și câte noi cerând la El, ne-a ascultat și ni le-a dat.

Trauma părintelui singur

Deşi este o decizie extrem de dureroasă, mai ales în cazul familiilor în care există şi copii, divorţul e o cale pe care o iau, conform statisticilor, din ce în ce mai multe familii. Noul statut, de persoană singură ori, mai ales, cu unul sau mai mulţi copii, poate însemna, eventual, o rezolvare a unor probleme avute în căsnicie, dar aduce cu sine, întotdeauna, o altă serie de dificultăţi.

„Nu este mai mare nenorocire pentru familie decât păcatul infidelităţii”

Căderea exte­rioară în infidelitate este pregătită de căderea lăuntrică de la Dumnezeu şi de la dreptatea Lui, de refuzul de a purta crucea credinţei şi credincioșiei, pe care soţii şi-o iau la cununie.

Suntem ceea ce gândim

Dumnezeu nu numără câte fapte bune facem şi câte rele, ci ne judecă după cele în care ne află, precum a şi zis. Aşa l-a judecat pe tâlhar, pe femeia păcătoasă, pe fariseu. Acest gând al tâlharului şi al vameşului este singurul lucru care trebuie agonisit, restul, totul e vis şi amintire.

Monahul Damian Guţea – despre nevoinţele duhovnicilor din viaţa sa

Din mâncare multă şi vin se îngroaşă mintea, se moleşeşte trupul, vine somnul, se trezesc patimile, iar omul se răceşte în credinţă şi se depărtează de Dumnezeu. Iar dacă posteşti, atunci mintea este uşoară; somnul, mai puţin; rugăciunea, curată; şi gândurile trupeşti se risipesc. 

Iartă și nu certa!

I se părea că a văzut pe un frate al lui păcătuind cu o femeie și, mult fiind luptat, ducându-se, i-a lovit cu piciorul... Și de fapt erau snopi de grâu.

Avem privilegiul de a-L binecuvânta pe Dumnezeu

Pentru omul adevărat cea mai bună definiţie, prima sa însuşire care-i permite să fie ceea ce este, este recunoştinţa sau rugăciunea de mulţumire. Omul se deosebeşte de celelalte vieţuitoare şi prin privilegiul de a fi preot al creaţiei, de a-L binecuvânta pe Dumnezeu, de a cere binecuvântarea Sa asupra altor persoane şi asupra lucrurilor.

Monahul Atanasie Păvălucă, toată viaţa păstor la oile mănăstirii

„Tată, dă-ne partea de moştenire ce ni se cuvine, că noi plecăm amândoi la mănăstire!” Deci le-au dat părinţii drept moştenire 500 de oi albe. În primăvara anului 1900, cei doi fraţi au venit la Mănăstirea Neamţ şi s-au dăruit lui Dumnezeu, împreună cu oile şi toată averea lor.

Înfruntă dezamăgirea și vei deveni mai puternic

Adevărata credinţă este un permanent dialog cu îndoiala. Dumnezeu depăşeşte în mod absolut tot ceea ce putem noi spune despre El. Conceptele noastre intelectuale sunt idoli pe care trebuie să-i zdrobim. Ca să fie pe deplin vie, credinţa noastră trebuie să moară mereu.

Episcopul Chesarie Păunescu – o viaţă încununată de virtuţi

La începutul anului 1944, arhimandritul Chesarie Păunescu a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi hirotonit episcop al Constanţei şi apoi al Dunării de Jos, ascultare pe care o duce cu mare demnitate şi dăruire pentru Biserica lui Hristos. Peste un sfert de veac a păstorit bunul păstor turma cea cuvântătoare, a hirotonit sute de preoţi, a restaurat şi înnoit zeci de biserici, a făcut vizite canonice prin oraşe şi parohii de ţară şi a mângâiat multe suflete zdrobite.

Pagini