fiu

Protejându-i fără discernământ, părinții își sabotează copiii

Părinții care îi obişnuiesc pe copii să le vină toate de-a gata, chiar şi apa, ca să înveţe şi să nu piardă timpul, îi sabotează atât pe băieţi, cât şi pe fete. Şi copiii nu înţeleg cât se osteneşte mama făcând acestea, pentru că ei nu se ostenesc. După aceea, copiii le vor vrea pe toate în palmă, și încep: farfurii de o singură folosinţă, haine de o singură folosinţă, mănâncă numai pizza, pe care nu ştiu nici măcar să o învelească în hârtie... În felul acesta, ei devin nişte oameni complet nepuntincioși. Nu sunt buni nici pentru căsătorie, nici pentru călugărie.

Un înger a adus o prescură pentru Liturghie

Într-o zi, Utrenia avansase binişor, dar prescură nu se găsea nicăieri. Când deodată îl văd pe părintele că iese între Sfintele Uşi, ţinând o prescură cu totul proaspătă. Prescura aceas­ta o găsise pe... Sfânta Masă!

„Omul adevărat este fiul lui Dumnezeu”

Un fiu capătă continuu de la tatăl daruri noi și până la urmă tot ce are tatăl.

Duhovnicul, călăuză pe cărarea mântuirii

El nu arată pe o hartă dinainte făcută, care este calea cea bună; el însuși călătorește cu fiul său duhovnicesc, purtându-l pe umerii săi; îl îndrumă pas cu pas, ferindu-l de rătăcire.

„Am luat pentru o vreme de la tine darul”

„Eu întristez spre folos, urmărind mai degrabă să mântuiesc, decât să pierd pe cel ce l-am socotit să-Mi fie fiu.”

Să ne ferim de patimi, ca să sporim duhovniceşte

„Să ştiţi, fiii mei, că zavistia, pizmuirea, lăcomia, vicleşugul, mânia, pomenirea de rău şi trufia, acestea nu ştiu să cinstească pe cea plăcută lui Dumnezeu sporire duhovnicească. Patimile acestea rămân ca nişte săgeţi înfipte întru acelaşi blestem al neascultării strămoşeşti.”

Cuviosul Arhimandrit Gheorghe – sfaturi pentru iconomul mănăstirii

Deşi multe căderi vor pătimi fraţii, ca nişte oameni cu neputinţe, şi felurite scârbe cu nemulţumire îţi vor pricinui, tu, fiul meu, nu-i mustra cu patimă, nici să-i osândeşti după obicei, ca să nu cazi şi tu din bunătăţi şi mai târziu vei rămâne cu mântuirea mai prejos decât cei ce de-a pururea cad şi se scoală.

Motivele pentru care avem tendința de a face diferențe între frați

Dacă aveţi copii de amândouă sexele, fiţi atenţi să nu apară printre ei „favoriţi” cărora să li se permită totul sau, dimpotrivă, „cenuşărese” ce nu pot face altceva decât să aştepte cu supunere vârsta adultă, când se vor putea elibera de prejudecăţile dumneavoastră. Din punct de vedere psihologic, atât „paria”, cât şi „favoriţii” sunt la fel de traumatizaţi. Primii sunt oropsiţi, dar nu sunt liberi: ei se străduie toată viaţa, prin orice mijloace, să primească dovezi de dragoste şi de recunoaştere. Ceilalţi sunt răsfăţaţi şi prost pregătiţi pentru viaţa reală şi – lucrul principal – autonomă.

Imnul lui Constantin Brâncoveanu

Ni se cere să ne lepădăm De credinţa sângelui din vine Dar nu e haină, pruncul meu, S-o dezbraci în voie pe coline.

Protosinghelul Vichentie Mălău, duhovnicul intrat în mănăstire la vârsta de 7 ani

În anul 1894, când avea numai 7 ani, părinţii săi au intrat în viaţa monahală, împreună cu cei trei copii. Tatăl cu fiul Vasile s-au dus la Mănăstirea Secu, iar mama cu două fete s-au dus la Mănăstirea Văratec. În anul 1895, tatăl cu feciorul pleacă la Sfântul Munte. Acolo, în şcoala monahismului ortodox, au petrecut în aspră nevoinţă unsprezece ani, formându-se duhovniceşte lângă cei mai buni călugări athoniţi.

Pagini