Sfântul Munte

Mănăstirea Esfigmenu – Athos

Mănăstirea Esfigmenu este zidită pe ţărmul nord-estic al Sfântului Munte, într-un golf adăpostit de vânt, fiind închinată Înălţării Domnului. Denumirea de „Esfigmenu” (strâmtorat) a mănăstirii vine de la amplasarea mănăstirii între trei coline: Izvorul Tămăduirii (la răsărit), Grimboviţa (la sud) şi Samaria (la apus).

Schitul „Înălţarea Domnului” din Athos – ctitorie a Sfântului Vasile al Tesalonicului

Fortăreața Sfântului Vasile al Tesalonicului, cunoscută sub numele de Vechea Mănăstire, se află pe malul mării, în partea de Nord a Sfântului Munte Ahtos şi este zidită pe o stâncă, lângă arsauna mănăstirii Hilandar.

Mănăstirea Simonos Petra – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

În prezent Simonos Petra este o mănăstire cu viaţă de obşte model în Athos, renumită şi peste hotare.

Chilia „Înălţarea Domnului”, Lacu – Așezăminte româneşti din Muntele Athos

Nu departe de Chilia „Adormirea Maicii Domnului”, a părintelui Pavel, se află Chilia „Înălţarea Domnului”, poate cel mai frumos aşezământ românesc din Sfântul Munte Athos.

Chilia „Adormirea Maicii Domnului”, Xiropotamu – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Mănăstirea Xiropotamu are şapte paraclise în interior şi încă nouă în exterior, la chiliile sihaştrilor ce se nevoiesc împrejurul acestei lavre. Între acestea se află şi chilia unui sihastru român, schimonahul Arsenie, originar din judeţul Prahova, care trăieşte în această chilie de peste 50 de ani.

„Pictura exterioară a mănăstirilor românești este un fenomen unic pe glob”

„Cu această pictură ar trebui să se prezinte românii în lume, cu specificul lor. Este într-adevăr un fenomen unic și în Ortodoxie, deoarece nicio țară ortodoxă nu are așa ceva”, afirmă părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița. 

Procesiunea cu icoana Maicii Domnului „Axion Estin”

Procesiunea cu Icoana „Axion Estin” se face în Lunea Luminată, a doua zi de Paşti, şi este cea mai măreaţă procesiune a unei icoane făcătoare de minuni din Sfântul Munte.

Odoarele Mănăstirii Xiropotamu – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Cele mai importante dintre ele sunt: Părticele din moaştele celor 40 de Sfinţi Mucenici, capul Sfântului Nicolae cel Nou, mâna Sfintei Hristina, capul Sfântului Eustatie şi o altă cruce în argint cu rubine, donată de domnul Moldovei, Constantin Duca.

Proschinitarul Sfântului Ioan Botezătorul de la Dionisiu

Pe partea stângă a drumului abrupt ce urcă de la arsana spre Mănăstirea Dionisiu se află proschinitarul Sfântului Ioan Botezătorul, zidit în amintirea unei minuni a Cinstitului Înaintemergător. De asemenea, aici a fost primit oficial Patriarhul Nifon, atunci când a fost recunoscut de monahii din mănăstire.

Mâna dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul

În fiecare an pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte atât Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cât şi aducerea mâinii sale drepte, din Antiohia la Constantinopol.

Pagini