smerenie

Care este scopul postului?

Postul are ca scop îmblânzirea pornirilor dezordonate și poftelor trupului, și să-l smerească pe om.

Cuviosul Pangratie Arhimandritul, mai mult de 20 de ani sihastru pe „Dealul lui Pangratie”

Numele lui devenise cunoscut în toate satele de pe valea Suceviţei şi mulţi credincioşi îl căutau pentru binecuvântare şi pentru cuvânt de folos. Avea încă şi darul vindecării bolilor, căci se făcuse vas curat al Duhului Sfânt.

Pocăința – cuvânt pentru cei care mereu vor, dar nu se pot hotărî

O, cum vom căuta această vreme de pocăinţă pe care acum o irosim „jucându-ne” (cu viața noastră) şi slujind drept „jucării” (pentru alții), şi nu o vom afla! „Tu totdeauna vrei şi niciodată nu te poţi hotărî! Dar până când vei fi cu sufletul împărţit şi fără rânduială în căile tale? Acum poţi, însă, pesemne, nu vrei cu totul. Ia seama să nu te afle moartea pe neaşteptate în această nehotărâre şi atunci vei vrea, însă deja nu vei mai putea!”.

Cineva m-a vorbit de rău ‒ cum să nu mă enervez?

Pentru o înjurătură sau pentru o jignire începi să urzeşti mii de gânduri și îți pierzi liniștea. Care este soluția pentru a ne liniști, atunci când cineva ne vorbește de rău?

Dumnezeu luminează inima și înțelepțește mintea

Cu cât se mărește numărul poftelor împlinite, cu atât mai mult se mărește și numărul poftelor neîmplinite.

Protosinghelul Inochentie Hăţiş – viaţa ca o permanentă Liturghie

Era foarte smerit, blând, iubitor de osteneală, împăciuitor cu toţi şi întotdeauna împăcat cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu. A contribuit mult şi la înnoirea duhovnicească şi materială a Mănăstirii Robaia, construind chilii, lucrând la grădină, spovedind credincioşi căci, adeseori, rostea aceste cuvinte: „Decât să stau degeaba, mai bine să lucrez degeaba!”.

Cum ajungem la rugăciunea neîncetată

În urma numeroaselor lacrimi de pocăință vărsate întru întristarea inimii, rugăciunea îi devine neîncetată.

Cum putem câștiga harul lui Dumnezeu?

Harul lui Dumnezeu îl primim de la Botez și îl păstrăm în noi prin Sfintele Taine și prin toate faptele bune.

Sfântul Epifanie de la Voroneţ vedea aşezarea inimii fiecăruia şi cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele

Întrucât ostenelile cele ascunse ale sfinţilor singur Dumnezeu le ştie, tot aşa şi faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au rămas necunoscute. În tradiţia locului se spune că era foarte ascultător şi blând, că avea darul lacrimilor şi era desăvârşit în dragoste. Iar în Patericul Sfinţilor din Moldo-România se spune că a trăit prin anii 1660, „biruind desăvârşit pre toate cetele vrăjmaşilor celor nevăzuţi prin adâncă smerenia sa”.

Postul se desăvârșește prin smerenie și ascultare

Să nu-mi spună cineva că „atâta cânt și stihuiesc, și atâta mă rog. Mănânc puțin foarte și beau puțin. Șezând, priveghez, plec genunchii atâta, ridic mâinile mele la cer foarte devreme”. Trebuie primite și acestea. Cum să nu? Dar aceea să-mi spună dacă are cuget lepădat și duh străpuns și voie tăiată, gata întotdeauna să asculte și să nu contrazică, nici să cârtească deloc, nici să se înverșuneze, să nu pizmuiască pe fratele, nici să zavistuiască pe aproapele, nici să cugete cele deșarte, nici să vorbească în deșert unele și altele, cum ar fi: „de ce acela este așa, și de ce acesta este astfel?”.

Pagini