smerenie

Cum să deosebim ceea ce vine de la Dumnezeu de ceea ce vine de la vrăjmaș

Despre smerenie și mândrie, diferența dintre cele două și „proveniența” darurilor – interviu cu Arhiepiscopul Vichentie de Ekaterinburg şi Verkhoturye.

Sfântul Ierarh Antim Ivireanul – Sfaturi pentru păstorii de suflete

„Cu credinţa cea curată să caute pururea binele şi folosul oilor lui, nu numai al celor sănătoase şi zdravene, ci şi al celor bolnave şi zdruncinate. Cu înţelepciunea să păstorească pe oameni, dând învăţătură fiecăruia după vârsta şi rânduiala lui. Iar cu toiagul ce ţine în mână, adică cu stăpânirea şi cu darul Duhului Sfânt, să pedepsească (mustre), atât pe oi, cât şi pe lupii cei de gând şi pe fiarele cele sălbatice, ce vin asupra oilor.”

Spuneți-mi, Părinte Proclu, vă este frică de moarte?

„Conștiință, spu­ne drept, dacă mor acum, mă mântuiesc? Îi place lui Dumnezeu ce fac sau nu?”

De ce te împodobești cu darul lui Dumnezeu, ca și cum ți-ar aparține?

Rugăciunea celui smerit trece și sosește la Dumnezeu, iar a celui mândru mânie pe Dumnezeu. Când ai ajuns chiar la vârful faptelor bune, nici atunci nu este trebuință să te lauzi.

Părintele Rafail Noica ‒ „M-am născut când l-am cunoscut pe Părintele Sofronie, toată viața mea dinainte a fost un întuneric, o orbecăială”

Dumnezeu, când ne dă porunca smereniei, nu este ca El să poruncească ținând cizma Lui pe capul nostru ‒ că dacă nu ascultăm, ne mănâncă bau-bau ‒, ci ne învață să fim ca El, să nu pierdem viața veșnică din greșeală. Sfântul Siluan spunea că și pentru cel mai mic gând necuvios se retrage harul și nici nu-ți dai seama când a plecat, iar el ca să recâștige harul trebuia să treacă prin procedeul învățat de la Însuși Hristos: iarăși să se arunce în iad, iarăși să îi poată da prilej harului lui Dumnezeu să-l umple de dragostea Sa. Pentru că așa de ușor te poți obrăznici cu Dumnezeu, așa de ușor poți pierde harul pe care nici nu-ți dai seama că îl aveai!...

Ieromonahul Cosma Popa – zi de zi, timp de 30 de ani, propovăduitor al vieților sfinților

Cel mai mult iubea rugăciunea, slujba la biserică, postul şi neagoniseala. Pentru osârdia şi smerenia lui dobândise de la Dumnezeu darul Rugăciunii lui Iisus, cu care se îndeletnicea ziua şi noaptea. Dintre cărţi, după Sfânta Scriptură, citea cel mai mult vieţile şi nevoinţele sfinţilor. Timp de 30 de ani a citit zilnic Vieţile Sfinţilor la trapeză, pentru a mângâia şi folosi pe toţi.

„Cine are darul rugăciunii nu şi-l destăinuie, fiindcă l-ar pierde”

„Toţi pustnicii adevăraţi nu au rupt legătura cu lumea, pentru că oricum mai ajungeau la ei unul, altul. Erau deschiși şi primitori de străini. Dar nu primeau pe oricine. Cunoşteau cu duhul pe omul care venea la ei.”

Când te smerești, Îi faci loc lui Dumnezeu în inima ta

Sfântul Antonie nu știa nici să scrie, nici să citească, însă, știa Scriptura pe de rost, era un izvor de cunoștințe teologice-divine. Cel care se smerește, dăruindu-se total în mâinile lui Dumnezeu, primește daruri deosebite de la Dumnezeu. Acela nu poate să greșească niciun cuvânt. Dimpotrivă, spune lucruri nemaiauzite.

Spovedania este cheia Raiului

Numai Sfânta Spovedanie ne poate curăți și primeni pentru a intra în Rai. Cel ce se spovedește continuu în viață și moare de asemenea spovedit acela nădăjduiește să-și mântuiască sufletul, dacă spovedania s-a săvârșit cu toată sinceritatea și cu toată căința, acela posedă Cheia Raiului și-și poate permite a intra.

„Nimic mai mult nu cere Dumnezeu tânărului decât curăție și smerenie”

Tu, așadar, fiule, fii blând și liniștit, pașnic și dulce, bun cu toți, compătimitor, milostiv, puternic, împodobit cu tot adevărul și consideră-te pe tine mai prejos de toți oamenii și socotește-te mai rău decât toți și vei fi sălășluind în adevăr cu Dumnezeu.

Pagini