spovedanie

Părintele George Bannoura din Palestina: „Am fost la Sfântul Mormânt şi m-am simţit martor al Învierii Domnului”

Ştim cu toţii că Sfânta Lumină de la Ierusalim este cea mai evidentă minune care se petrece an de an în Biserica noastră Ortodoxă. Vă invităm să descoperiți, în rândurile care urmează, bucuria şi emoțiile trăite într-o Sâmbătă Mare de Părintele George Bannoura, prezent alături de delegaţia Patriarhiei Ierusalimului la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (2017) de la Iași.

Cetatea umană primește Împărăția divină

Şi din ziua Floriilor, dar şi din alte manifestări publice ale Domnului, suntem îndreptăţiţi să tragem concluzia şi noi, creştinii de azi, că avem datoria de a nu ne retrage totalmente în spaţiul privat, ci de a căuta să dobândim, fără a ne lipsi de smerenia cuvenită, şi o anume „expunere” publică. Chiar dacă un stat nu poate şi nu trebuie să fie unul teocratic, el poate să reflecte, în anumite componente ale sale, identitatea creştină a cetăţenilor săi, mai ales când aceştia constituie o majoritate covârşitoare.

Taina Spovedaniei – vindecare pentru suflet și trup

În timpul misiunii Sale, Mântuitorul Iisus Hristos a iertat și a dezlegat păcatele lui Zaheu, ale femeii păcătoase, ale slăbănogului din Capernaum, ale tâlharului de pe cruce și ale altora. Dar El a vrut ca fiecare om, din orice timp și orice generație, să aibă posibilitatea de a primi iertarea păcatelor, de aceea a lăsat și urmașilor Lui această putere, prin cuvintele: „Luați Duh Sfânt! Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți ține, ținute vor fi” (Ioan 20, 22-23).

„Pantoful mi se lipise de asfalt! Puteam să merg uşor înapoi spre biserică, dar nu puteam să mă îndepărtez de ea!”

Arată-I lui Dumnezeu buna ta dispoziţie, „aprinde culoarea verde” la intrarea inimii tale, şi vei vedea degrabă prezenţa lui Dumnezeu, Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască (I Timotei 2, 4).

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica ‒ duhovnicul care postea numai cu pâine și apă

După plecarea la Sfântul Munte a duhovnicescului său părinte, ieroschimonahul Pimen, Cuviosul Calinic şi-a pus această aspră rânduială, ca în toată săptămâna să nu mănânce bucate fierte la foc, fără numai pâine cu apă după apusul soarelui, iar sâmbăta şi duminica să meargă la trapeză împreună cu părinţii şi să se mângâie cu hrană, cu înfrânare. 

Prin Sfânta Maria Egipteanca ni se arată importanța spovedaniei

Cine nu este păcătos? Suntem plini de păcate, de greșeli, unele mai vădite, altele mai puțin vădite, încât poate nu ni le cunoaștem nici noi; uneori mai ascunse, alteori mai puțin ascunse.

Arhimandritul Cleopa Ilie este un izvor de apă vie pentru credincioşi

La mormântul părintelui din cimitirul mănăstirii vin zilnic zeci şi sute de pelerini din toată ţara şi de peste hotare, şi se închină cu evlavie, dobândindu-şi fiecare cele de folos după credinţa şi dragostea fiecăruia, uneori săvârşindu-se adevărate minuni.

Apropiați-vă!

Spune Sfântul Ioan Gură de Aur în cuvântul care se citește în multe biserici ortodoxe chiar în noaptea de Înviere: „Și cei ați postit și cei ce n-ați postit, veseliți-vă astăzi. Masa este plină, ospătați-vă toți. Vițelul este mult, nimeni să nu iasă flămând”. Dar să luăm aminte ca, după Cinstita Cină, să nu ne mai întoarcem la cele rele dinainte ale noastre.

Spovedanie „din an în Paști”?

Găsim în catehismele noastre recomandarea ca orice credincios să se mărturisească măcar în cele patru posturi mari de peste an. Din păcate, acest îndemn este înţeles de foarte mulţi ca indicând un maximum de spovedanii, patru, care se pot face într-un an, în loc de a-l înţelege ca pe un minim absolut necesar. Aşa am ajuns în trista situaţie în care unii (de fapt, cam cei mai mulţi) vin să se spovedească doar în Postul Mare şi sunt absolut convinşi că şi-au făcut „datoria” de creştin.

Arhimandritul Gherontie Ghenoiu – despre mănăstirea sa de metanie

La ascultare fiecare păstra tăcerea şi se ruga în gând cu rugăciunea lui Iisus. Când mai mulţi din obşte călătoreau împreună, unul dintre ei rostea cu voce tare, pe de rost, psalmi, acatiste, paraclisul Maicii Domnului, Pavecerniţa şi alte rugăciuni. Distanţele nu le socoteau în kilometri, ci spuneau că au mers „cale de o Pavecerniţă”.

Pagini