trapeză

Un portret necunoscut al Sfântului Ștefan, la Mănăstirea Războieni

Valori de artă, cultură și credință se strâng la Războieni îngemănate pe patru pereți. Nu sunt multe. Vitregia vremurilor le-a împrăștiat, fie prin alte muzee mănăstirești sau Dumnezeu mai știe pe unde. Dar cele prezente sunt îndeajuns să dea mărturie de identitatea de nezdruncinat a locului.

Sfântul Ierarh Chiril al Alexandriei în iconografie

Sfântul Chiril al Alexandriei este pictat cu obrazul lat și buzele groase și este puțin neted la față și la frunte. Sprâncenele îi sunt groase, mari și rotunde, iar nasul este coroiat și gros la nări.

Ansamblul clădirilor Mănăstirii Filoteu

Zidurile mănăstirii datează din trei perioade: secolul XVI, mijlocul secolului XVIII şi sfârşitul secolului XIX. Curtea este destul de largă, iar în centrul ei se află Katholikonul.

Arhimandritul Timotei Ionescu a reînnoit viaţa monahală la Mănăstirea Neamţ

În acest timp, Mănăstirea Neamţ trecea printr-o epocă de grea încercare din istoria ei: secularizarea averilor, închiderea tipografiei, lipsa celor necesare pentru bolniţă şi spitalul de alienaţi, care adăposteau până la 100 de bolnavi. Apoi, lipsa de hrană şi cele de nevoie pentru Seminarul monahal şi pentru întreaga obşte care număra, împreună cu schiturile sale, aproape 400 de călugări; iar mai presus de acestea, slăbirea vieţii duhovniceşti din mănăstire.

Protosinghelul Ioanichie Moroi – smerenia ce biruieşte cursele vrăjmaşului

Odată, bătrânul a pătimit o oarecare ispită din lucrarea vrăjmaşului. Deci, mustrându-se pe sine, a doua zi a spus în biserică: „Părinţilor, de acum nu pot să vă mai fiu egumen şi părinte duhovnicesc, căci am greşit înaintea Domnului. Căutaţi alt povăţuitor în locul meu”.

Mănăstirea Hilandar – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Privită din apropiere, Mănăstirea Hilandar pare o adevărată cetate medievală, ce se înalţă pe o vale plină de verdeaţă, cu livezi de măslini şi păduri.

Ansamblul clădirilor Mănăstirii Xenofont

De cum zăreşti întâia oară Mănăstirea Xenofont, te uimeşte măreţia ei. Între zidurile înalte se remarcă uşor şi cele două katholikoane, unul vechi şi unul nou, cel mai mare din Sfântul Munte. O altă particularitate a Xenofontului este faptul că arsanaua este inclusă în ansamblul mănăstirii.

Trapeza veche a Mănăstirii Studenica

Pe lângă cele trei biserici ale Mănăstirii Studenica, orice pelerin ajuns aici poate vizita trapeza veche a mănăstirii.

Trapeza Mănăstirii Dionisiu

După rânduiala athonită, trapeza Mănăstirii Dionisiu se află în faţa Katholikonului, în aripa de sud.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica ‒ duhovnicul care postea numai cu pâine și apă

După plecarea la Sfântul Munte a duhovnicescului său părinte, ieroschimonahul Pimen, Cuviosul Calinic şi-a pus această aspră rânduială, ca în toată săptămâna să nu mănânce bucate fierte la foc, fără numai pâine cu apă după apusul soarelui, iar sâmbăta şi duminica să meargă la trapeză împreună cu părinţii şi să se mângâie cu hrană, cu înfrânare. 

Pagini