viețile sfinților

„Sunt curat la trup, curat la suflet...” – doi tineri care au ales Adevărul: Ecaterina și Mercurie

Amândoi au fost martirizați într-o zi de 25 noiembrie. Ecaterina, pe la anul 305, iar Mercurie, cu vreo 50 de ani mai devreme. Deși ea filozoafă, iar el soldat, având cariere aparent incompatibile cu credința creștină, viețile ‒ dar mai ales martiriul lor ‒ îi aseamănă în mai multe aspecte.

O alegere din iubire i-a transformat viața Sfintei Ecaterina

„Eu ştiu un tânăr minunat, care fără asemănare te întrece pe tine în toate darurile pe care ai zis că le ai; pentru că frumuseţea Lui întrece strălucirea soarelui, iar înţelepciunea Lui îndreptează toate făpturile, şi pe cele simţite, şi pe cele gândite. Apoi, vistieria bogăţiei Lui se împarte în toată lumea şi niciodată nu se împuţinează, ci cu cât este împărţită, tot mai mult se înmulţeşte; iar neamul Lui cel bun este negrăit, neajuns şi neştiut”. La auzul acestor cuvinte, tânăra Ecaterina s-a tulburat cu inima şi „s-a schimbat la faţă”.

Sfântul Cuvios Iosif de la Bisericani, vas ales al Duhului Sfânt

Prin înfrânare a biruit lăcomia de mâncare și iubirea de lucruri pământești, prin post s-a împotrivit pornirilor pătimașe, cu iubirea a copleșit mânia, primind bucuria Duhului Sfânt ca dar pentru ostenelile sale. Astfel s-a nevoit toată viața în privegheri și rugăciuni, fugind de slava deșartă. Nu a abandonat nicio clipă măreața sa lucrare duhovnicească, urcând pe scara virtuților și petrecând în sfințenie.

Episcopul Mitrofan de Buzău, iscusit tipograf al Ţării Româneşti

Învăţatul Episcop Mitrofan era de loc din ţinutul Neamţ, iar cu metania de la Mănăstirea Bisericani, vestită vatră de trăire şi cultură duhovnicească din Moldova. După ce învaţă de la dascălii mănăstirii limbile greacă şi slavonă, precum şi adâncul Sfintei Scripturi, monahul Mitrofan se învredniceşte de darul preoţiei şi devine ucenic apropiat şi tipograf al marelui Mitropolit Dosoftei. Între anii 1673-1683, ieroschimonahul Mitrofan conduce tipografia Mitropolitului Dosoftei, de la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, contribuind mult la traducerea şi tipărirea cărţilor de slujbă în limba română.

Mitropolitul Veniamin Costachi, renumit pentru traducerea şi publicarea de cărţi patristice

Activitatea cea mai vrednică de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducător şi tipăritor a numeroase cărţi patristice şi de ritual. În această privinţă rămâne fără egal în istoria Bisericii moldovene. Cele două tipografii, întemeiate de el la Mănăstirea Neamţ şi Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, cu greu reuşesc să tipărească cele aproape o sută cincizeci de titluri de cărţi originale şi traduceri din limbile greacă şi slavonă, făcute de el şi de „dascălii” de la Neamţu.

De ce este Sfântul Iosif de la Partoș ocrotitorul pompierilor

Sfântul Iosif cel nou de la Partoș a salvat prin rugăciunile sale Timișoara în anul 1652, iar pentru această minune, Corpul Pompierilor Militari l-a ales ocrotitor al celor care luptă cu flăcările. Hotărârea a fost ratifcată prin decizia Sfântului Sinod din februarie 1997.

Viața duhovnicească a mamei

Atunci când mama face treburi în casă, nu se poate ruga în acelaşi timp? Pe mine mama mea m-a învăţat să rostesc Rugăciunea lui Iisus. Atunci când noi, ca nişte copii ce eram, făceam vreo neorânduială şi era gata să se mânie, o auzeam spunând: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!” Viaţa duhovnicească a mamei va ajuta fără zgomot şi sufletele copiilor ei.

Cum să înțelegem: „Dacă ochiul tău cel drept te smintește, scoate-l...”?

Nu-i mai vedea fapta lui cea rea! Iar dacă o vezi, compătimește-l!

Grijă la cum ne privim duhovnicul!

Să nu primim nici idealizările astea pe care le avem în euforia noastră: „Vai, ce barbă are părintele!”, „Vai, ce tras e la fa­ță!”, „Vai, cum tace părintele!”, „Vai, da părintele cum mi-a zis, s-a și întâmplat!”.

Mucenicia Sfântului Lupus: rob pe pământ, dar liber pe vecie întru Hristos

Sfântul Lupus (sau Lup, în calendarele românești) a trăit, potrivit tradiției, la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, fiind slujitor al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, prăznuit de toți credincioșii ortodocși cu mare cinste la 26 octombrie. Acesta i-a urmat întru martiriu, la scurtă vreme, stăpânului său. Numele lui sugerează o origine latină, deși obârșia sa în regiunea dunăreană ar putea însemna tot atât de bine că ar fi fost un localnic romanizat. La data de 23 august, atunci când este prăznuit în calendarul Bisericii noastre, sunt însă amintiți în vechile sinaxarii mai mulți sfinți cu acest nume.

Pagini