Sfântul Ștefan cel Mare și începutul istoriei Mănăstirii Tazlău

8 Septembrie 2017 Maria Burlă Locuri de pelerinaj
 

Sfântul Ștefan a intrat puternic în istoria universală, iar noi îl întâlnim în ctitoriile sale care au înfrânt secolele, au biruit cutremurele, au rezistat atacurilor dușmane și au păstrat în ele legea străbună.

S-au împlinit peste cinci secole de când Sfântul Voievod Ștefan cobora din „Dealul scaunelor”, din Tazlău, pentru a lua parte, alături de mitropolitul însoțit de sobor, la sfințirea unui loc pentru altar, ocrotit de Sfânta Fecioară Maria. Aceeași ocrotitoare o primise, cu 72 de ani mai înainte, biserica din lemn aflată în „Dealul Chetronia”, ridicată de bunicul său, Voievodul Alexandru cel Bun.

Biserica de astăzi a Mănăstirii Tazlău, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, a fost zidită la gura pârâului „Peștioasa”, între anii 1496-1497, de către cel pomenit de Biserică pentru lupta purtată în apărarea Ortodoxiei, înscris în calendar spre serbare în ziua de 2 iulie a fiecărui an: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

Izvorul forței creatoare de valori artistice și culturale a românilor

Sfântul Ștefan a intrat puternic în istoria universală, iar noi îl întâlnim în ctitoriile sale care au înfrânt secolele, au biruit cutremurele, au rezistat atacurilor dușmane și au păstrat în ele legea străbună. Nici curgerea nestăvilită a vremii, nici vitregiile soartei, nici nepăsarea și disprețul unora față de tot ce amintea forța creatoare de valori artistice și culturale ale poporului român nu le-au putut șterge de pe fața pământului.

Sunt mai bine de cinci veacuri de când, sub poala „Măgurei Tazlăului” se aduce Jertfa cea fără de sânge și se înalță fără întrerupere rugăciunile spre folosul celor ce cu credință au alergat la acest sfânt altar.

De la același autor

Ultimele din categorie