Exponatul lunii iunie: Icoana Sfântului Cuvios Sisoe cel Mare, primită în dar de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv

Așa cum v-ați obișnuit, Muzeul Mitropolitan din Iași, în parteneriat cu portalul doxologia.ro, aduce în atenția publicului în fiecare lună câte un obiect care face parte din expoziția permanentă a muzeului. Luna aceasta a fost selectată spre prezentare o icoană a Sfântului Cuvios Sisoe cel Mare expusă în sala Sinaxar.

Această icoană prezintă o ferecătură fină, lucrată în argint aurit, prinsă de o ramă cu profil dublu, frumos ornamentată. Rama este realizată în mai multe tehnici de prelucrare a metalelor prețioase, având colțurile împodobite prin tehnica Cloisonné, cu arabescuri tradiționale rusești stilizate (flori și frunziș) și motive geometrice panslave, în care predomină albul și albastrul. Rama interioară este ornamentată cu biluțe mici aliniate. În partea inferioară a ramei este așezată inscripția „СВ. ПР. СИСОЙ ВЕЛИК.” cu litere de culoare albastru închis, încadrate într-un chenar albastru deschis.

Ferecătura acoperă în totalitate câmpul icoanei, lăsând la vedere pe Mântuitorul Iisus Hristos, pe Sfântul Sisoe și scheletul din mormânt. În zonele observabile, pictura este realizată în tempera grasă. Ferecătura este prinsă de icoană pe canturi cu ajutorul a 8 ținte, dispuse câte două pe fiecare latură.

Aureola Sfântului Cuvios Sisoe este realizată în relief, din argint, fiind ornamentată pe margini în tehnica Cloisonné. Fundalul icoanei este foarte atent lucrat în argint, lăsând să se observe detalii exacte ale norilor, dar și o pădure și diferite tipuri de vegetație și forme de relief, cu detaliile lor.

În această icoană sfântul este reprezentat cu mâinile ridicate ca pentru rugăciune în fața unui mormânt deschis, în care se văd osemintele unui om. Sfântul Sisoe este zugrăvit, conform Erminiei picturii bizantine a lui Dionisie din Furna, sub chipul unui „bătrân, pleșuv, cu barba lată”. În partea superioară, opus sfântului, este reprezentat pe nori Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând. Scena aceasta este zugrăvită de obicei în bisericile mănăstirești și poartă denumirea „Uimirea Sfântului Sisoe”.

În fresca originală a acestei scene iconografice există și un text marginal care ne spune despre tânguirea Sfântului Sisoe gândindu-se la moarte, în timp ce privește osemintele lui Alexandru Macedon, cunoscut mai ales cu supranumele de „Alexandru cel Mare”. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în ziua de 6 iulie pe Sfântul Cuvios Sisoe cel Mare, un părinte egiptean care a trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea.

Icoana se află în stare bună de conservare, având înălțimea de 31, 5 cm, lățimea de 26, 8 cm și grosimea de 3,5 cm.

Ferecătura icoanei Sfântului Cuvios Sisoe cel Mare are aplicate marcaje pe cantul din partea de jos, ce ne oferă următoarele informații foarte valoroase:

1. Marca meșterului argintar: „CЖ” - meșter necunoscut (nici în cataloagele de specialitate nu i se menționează numele, doar marca)

2. Marca pentru puritatea argintului și marca meșterului evaluator în același poanson „84 kokoshnik spre stânga ИЛ” (84 zolotnici=875/1000). Marca „ИЛ” a fost folosită de Ivan Sergeyevich Lebedkin (în rusă „Иван Сергеевич Лебедкин”), care a fost coordonatorul centrului de testare din Moscova în perioada 1898-1914.

În registrul inventar alcătuit în anul 1910, icoana Sfântului Cuvios Sisoe cel Mare este trecută la numărul 179, împreună cu icoana „Fuga în Egipt” având mențiunea „donate de Mitropolitul Iosif”. În inventarul alcătuit în anul 1948, icoana a primit numărul de inventar 122/48, ulterior fiind înregistrată sub numarul 599.

În urma studierii vieții Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei am aflat că la Jubileul de 25 de de arhipăstorie a Înaltpreasfinției Sale, serbat la Iași în ziua de 6 iulie 1900, a primit mai multe daruri printre care și „o prea frumoasă icoană de argint suflată cu aur, lucrată artistic, reprezentând pe Sfântul Sisoe care se serbează în Biserică în ziua de 6 iulie”, din partea Soborului Sfintei Mănăstiri Văratec. De asemenea se menționează ca dar din partea Soborului Sfintei Mănăstiri Agapia „o icoană frumoasă de argint suflată cu aur reprezentând Fuga în Egipt a sfintei familii având coroana și colțurile lucrate în email”. Aceste două icoane au fost considerate pereche și trecute în inventarele din 1910 și 1948 cu același număr de inventar.

Așadar, vă invităm să vizitați Muzeul Mitropolitan pentru a vedea acest obiect de mare valoare, dar și pentru a descoperi multe alte odoare păstrate peste vremuri de Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

De la același autor

Ultimele din categorie