Împlinirea prin iubire este scopul principal al căsătoriei, şi după aceea naşterea de fii, iar după aceea într-ajutorarea.

Este important dacă aveţi o imagine clară despre ce va să fie, atât cei necăsătoriţi, cât şi cei căsătoriţi, să priviţi şi să analizaţi: în toate aceste puncte de sudură - unde sudura n-a fost bine făcută - ce nu am făcut, ce nu am cunoscut îndeajuns, poate prietenia a durat prea puţin? Nu am fost atenţi la cununie, la slujba care s-a făcut chiar pentru noi? Am fost prea bucuroşi şi n-am trăit momentul? Preotul s-a rugat pentru noi, ne-a cununat şi noi n-am simţit asta. Ne-a unit şi n-am simţit fiorul unirii. Ce s-a întâmplat? E ceva care n-a mers?

Dacă este, trebuie reparat. În măsura în care mai poate fi reparat. 

(Părintele Nicolae Tănase, Soțul ideal, soția ideală, Editura Anastasis, 2001, p. 115)