Fericita ascultare
Cel care face ascultare, chiar şi strâmbă de ar fi porunca, tot bine va ieşi; şi aceasta doar pentru ascultarea lui. Nu are importanţă cine este stareţul.
Când părintele Efrem ajunsese deja bătrân, îşi amintea cu bucurie de anii tinereţii şi spunea: „Ah, fericită ascultare! Ce pot să-ţi spun? Când eram ucenic, alt Har aveam, altă rugăciune. Zburam. Fiindcă rugăciunea izvorăşte din ascultare şi NU ascultarea din rugăciune. Fă ascultare acum, iar apoi va veni Harul”.
Stareţul Iosif ne spunea: „Cel care face ascultare, chiar şi strâmbă de ar fi porunca, tot bine va ieşi; şi aceasta doar pentru ascultarea lui. Nu are importanţă cine este stareţul. Ce i-a folosit lui Iuda că a fost lângă Hristos? Nimic! Ce i-a folosit lui Ghiezi că Stareţul său era Prooroc? Nimic! Ce i-a folosit lui Adam că Stareţul său era, într-un fel oarecare, Dumnezeu? Nimic, de vreme ce a făcut neascultare. Dar Acachie, cel despre care se spune în Scara Sfântului Ioan, al cărui stareţ era cam sucit şi-l bătea mereu, a ajuns Sfânt”.
(Arhimandrit Efrem Filotheitul, Starețul meu Iosif Isihastul, Editura Evanghelismos, București, 2010, p. 180)
Maica Domnului, însăși Sfântă a sfinților
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro