Biserica „Sfântul Gheorghe” este situată în incinta Castelului Chios, în apropierea portului. Conform unei inscripții antice în piatră, scrisă în alfabet otoman și inscripționată pe peretele pronaosului (în stânga ușii centrale), biserica a fost construită în anul 993. Este una dintre cele mai vechi biserici din oraș și a servit drept lăcaș de cult de-a lungul veacurilor. În diferite perioade istorice, a funcționat ca biserică catolică, moschee și biserică ortodoxă.

În perioada genoveză, probabil în anul 1396, a fost transformată în biserică romano-catolică, purtând hramul Sfântului Petru sau, după alte surse, al Sfinților Apostoli. După cucerirea Insulei Chios de către otomani în 1566, biserica a fost transformată în moschee musulmană (Moscheea Eski), funcționând astfel până la eliberarea orașului Chios, la 11 noiembrie 1912. Biserica a fost distrusă în urma cutremurului din 1881, iar actualul edificiu a fost ridicat pe ruinele celui vechi. A redevenit lăcaș de cult ortodox în 1914, fiind frecventată de refugiații veniți din Asia Mică. Inaugurarea a avut loc la 7 aprilie 1916. De atunci, funcționează ca biserică centrală a Parohiei Frourio. O mare parte a bisericii a fost distrusă de incendii în anii 1936 și 1956, fiind ulterior reconstruită și înfrumusețată. 

Biserica „Sfântul Gheorghe” adăpostește obiecte de cult valoroase, precum vase liturgice, veșminte, icoane, cărți și manuscrise. Majoritatea acestora au fost aduse de refugiații din Asia Mică, atât în ​​timpul persecuțiilor din 1914, cât și în urma catastrofei din Asia Mică din 1922. În biserică se găsește o icoană unică, dedicată Sfinților din Chios.