Istoricul sfintelor moaşte ale Sfintei Mironosițe și Întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena
Mănăstirea Simonos Petra din Sfântul Munte Athos adăposteşte astăzi mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena. Cea mai veche mărturie a prezenţei sfintelor moaşte la Simonos Petra o reprezintă inscripţia de pe răcliţa din argint aurit a Sfintei, în formă de mână, unde se poate citi: „Mâna stângă a Sfintei Mironosiţe şi Întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena din Mănăstirea Sfântului Simon în anul 7151” (1642/1643).
Peştera unde s-a odihnit întru cele veşnice Sfânta Maria Magdalena a devenit locaş de binecuvântare şi de tămăduire a multor neputinţe până în anul 900, când împăratul bizantin Leon al VI-lea Înţeleptul (886-912) a poruncit strămutarea sfintelor sale moaşte la Constantinopol, pentru a fi aşezate în ctitoria sa, Mănăstirea „Sfântul Lazăr”.
Potrivit unei mărturii din anul 1420, în Mănăstirea „Sfântul Lazăr” din Constantinopol nu mai existau decât foarte puţine moaşte ale Sfintei Maria Magdalena, care fuseseră încorporate, pentru siguranţă, în interiorul unei coloane.
Mănăstirea Simonos Petra din Sfântul Munte Athos adăposteşte astăzi mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena. Din cauza incendiului din anul 1580 au fost distruse dovezile prin care am putea determina condiţiile în care a fost dobândită această comoară. Cu siguranţă, ele au ajuns în Sfântul Munte Athos direct din Constantinopol. Cea mai veche mărturie a prezenţei sfintelor moaşte la Simonos Petra o reprezintă inscripţia de pe răcliţa din argint aurit a Sfintei, în formă de mână, unde se poate citi: „Mâna stângă a Sfintei Mironosiţe şi Întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena din Mănăstirea Sfântului Simon în anul 7151” (1642/1643).
În jurul anului 1748 sfintele moaşte au fost furate de piraţi turci şi duse la Tripoli (Libia de azi), unde au rămas captive printre cei de altă credinţă pentru 18 ani. În jurul anului 1766, stareţul Mănăstirii Simonos Petra, Ioasaf din Mitilini, izbuteşte să adune banii pretinşi pentru răscumpărarea moaştelor Sfintei Maria Magdalena, şi reuşeşte să readucă moaştele în mănăstire. De atunci, aceste sfinte moaşte sunt prezente în Mănăstirea Simonos Petra până în zilele noastre.
Părți din moaştele Sfintei Maria Magdalena se păstrează şi în alte mănăstiri din Sfântul Munte Athos. Talpa stângă se află la Sfânta Mănăstire Esfigmenu. Mici fragmente există în Sfintele Mănăstiri: Vatoped, Dionisie, Dochiariu, Zografu, Xenofont, Sfântul Pavel şi Sfântul Pantelimon. Fragmente din moaştele ei sunt păstrate, în afară de Sfântul Munte Athos, şi la alte câteva mănăstiri de pe teritoriul grecesc. Părţi din mâna ei dreaptă se păstrează în Sfânta Biserică a Învierii din Ierusalim şi la Muzeul din Sofia (Bulgaria).
Moaştele Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena sunt aduse de la Mănăstirea Simonos Petra spre închinare credincioşilor în multe locuri ale creştinătăţii, pentru a se bucura de binefacerile Sfintei şi pentru a putea mulţumi acesteia cu închinare smerită şi rugăciune.
Cinstitele moaște ale Sfintei Mironosițe Maria Magdalena sunt aduse spre închinare anul acesta în România, la Catedrala Mitropolitană din Iași, cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, sărbătoare ce are loc în fiecare an la data de 14 octombrie și care adună numeroși pelerini din toată țara.
(Video) De 2000 de ani, mâna Sfintei Maria Magdalena a rămas caldă și vie
