istorie

Mănăstirea Dohiariu – Athos

Aşezată în partea sud-vestică a peninsulei Athos, între arsanaua Mănăstirii Zografu şi Mănăstirea Xenofont, Dohiariu este prima mănăstire pe care o întâlneşte închinătorul venind cu vaporul de la Ouranopolis spre Sfântul Munte.

Mucenicia Sfinților Brâncoveni – o jertfă fără pereche în istoria noastră

O cutremurătoare personalitate a trecutului nostru zbuciumat este Constantin Brâncoveanu, decapitat la Constantinopol pentru credinţa neamului nostru, dimpreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei; faptă fără pereche în istoria noastră. Cea mai profundă și mai pilduitoare moștenire este pentru noi jertfa de sine care stăruie cât vor fi veacurile — îndreptar moral al poporului nostru, o pildă uriașă de neatârnare și libertate, de stăpânire de sine, fără frică în faţa morţii, care libertate înseamnă viaţă.

Sfinții Brâncoveni, icoane de lumină și credință peste veacuri

Să urmăm credința Brâncovenilor, iubirea lor față de Biserică și de Dumnezeu, mai ales în vremurile atât de agitate pe care le traversăm. Ce bine ar fi ca și inimile noastre să bată pentru țară, pentru Ortodoxie, pentru familie, pentru valorile neamului ce ne-a odrăslit așa cum a bătut și inima martirizatului Voievod! Să fim toți un Brâncoveanu!

Dvera Adormirii Maicii Domnului (1510) de la Mănăstirea Putna

Capodoperă a Evului Mediu românesc, operă înnoitoare şi îndrăzneaţă, considerată ca una dintre cele mai originale creaţii ale epocii, această dveră este, totodată, şi cea mai amplă broderie din colecţia Mănăstirii Putna. Tema iconografică ilustrează Adormirea Maicii Domnului, tratată într-o viziune de ansamblu fără precedent, nu numai în arta medievală a românilor, ci şi a celorlalte popoare.

Discursul studentului A.D. Xenopol la Putna, de o uimitoare actualitate și după 150 de ani

Textul tânărului de doar 24 de ani A.D. Xenopol este extrem de profund și, mai ales, de actual. Voi reda câteva pasaje din acest discurs, pentru a vă convinge de acest lucru citând, prin bunăvoința scriitorului Cassian Maria Spiridon, din textul publicat în revista „Convorbiri literare”, nr. 12 din 15 august 1871, pp. 186-192. Inițial, am fost ispitit să fac o serie de comentarii. Am considerat, pe de o parte, că este mai cuminte să mă abțin, iar pe de altă parte, îmi doresc ca fiecare să poată „digera” ideile fără nici o influență sau vreo grilă de interpretare propusă de mine. Sunt convins că nu veți regreta timpul alocat lecturii.

(Video) Stareţul Cristofor Ruxandu despre Mănăstirea „Piatra Sfântă”, la 300 de ani de atestare documentară

Sântămăria - zi de mare sărbătoare şi la Iaşi, unde, pe cea mai înaltă din cele şapte coline ale urbei moldave, la ieşirea din Bucium, în satul Pietrărie, străjuieşte o mănăstire închinată Adormirii Maicii Domnului: Mănăstirea „Piatra Sfântă” – Tărâţa, care anul acesta împlineşte 300 de ani de atestare documentară (1721-2021). Aici, sâmbătă, 14 august 2021, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va sfinţi altarul de vară al aşezării monahale. Despre istoria acestei mănăstiri, despre obştea şi ascultările călugărilor de la „Piatra Sfântă” am discutat cu părintele stareţ, protosinghelul Cristofor Ruxandu.

„Vulpe” – biserica blănarilor ieșeni

Influența și bogăția blănarilor au făcut ca în secolul al XVIII-lea breasla să pretindă domnitorului o biserică în care meșteșugarii să-și trăiască bucuriile și suferințele. Deși istoricii încă nu au căzut de acord în privința existenței bisericii înaintea breslei blănarilor, un lucru este cert: Mitropolitul Gavriil Calimachi, în anul 1875, a statornicit ca breasla să se închine la biserica Uspenia sau Adormirea Maicii Domnului din Iași.

Sihăstriile de pe Ceahlău ‒ să avem cu toții parte de rugăciunile monahilor nevoitori în „Athosul românesc”!

Au viețuit în smerenie și în nevoință, slobozind rugăciune neîncetată din inimi curate și fierbinți. I-au iubit pe toți, dar mai presus L-au iubit pe Dumnezeu, lângă Care acum se odihnesc și se desfătează. „Urmele” lor au rămas adânc încrustate în numele locurilor de pe Ceahlău, pe poteci și în aerul tare al înălţimilor. Să avem cu toții parte de rugăciunile și mijlocirea tuturor sihaștrilor nevoitori în Ceahlău!

Mănăstirea Bistriţa

Bistriţa, care în slavonă înseamnă „apă repede”, este una dintre cele mai vechi ctitorii muşatine ce se află de secole zidită pe valea unui pârâu mărginit la răsărit de pădurile de molid ale Cetăţuii, la apus, de platoul lui Petru Rareş şi de muntele lui Simon, ce a adăpostit încă din veacul al XIV-lea sihaştri nemţeni, iar la nord, de culmile domoale ale Obcinei Ciprianei.

Istoricul sfintelor moaşte ale Sfintei Mironosițe și Întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

Mănăstirea Simonos Petra din Sfântul Munte Athos adăposteşte astăzi mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena. Cea mai veche mărturie a prezenţei sfintelor moaşte la Simonos Petra o reprezintă inscripţia de pe răcliţa din argint aurit a Sfintei, în formă de mână, unde se poate citi: „Mâna stângă a Sfintei Mironosiţe şi Întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena din Mănăstirea Sfântului Simon în anul 7151” (1642/1643).

Pagini