Odată m-am smintit aici, în biserica voastră. Am văzut că ardeţi la Sfânta Masă lumânări foarte mici. Eu nu las să ardă o lumânare atât de mică nici măcar în sfeşnicul de dinaintea catapetesmei. Consider aceasta ca o dispreţuire.

- Părinte, spun unii că lumânarea trebuie să ardă până jos.

- Da, să ardă până jos, dar unde? Aceasta are însemnătate. Altceva este să ardă până jos în sfeşnicele unde aprinde lumânări lumea, şi altceva este la Sfânta Masă sau la Sfânta Proscomidie. Nu trebuie să se ardă o jumătate de lumânare înlăuntru altarului, este dispreţ. Chiar şi la policandru, deşi ajung lumânările pentru toată slujba, tot trebuie să le schimbaţi când sunt foarte mici. Iar la Sfânta Liturghie, la Ieşirea Mică şi Mare să folosiţi totdeauna lumânare mare, pentru că ea simbolizează pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul. În alte părţi sting candelele ca să facă economie. Nu înţeleg că Dumnezeu le va trimite mari binecuvântări, atunci când vor avea evlavie faţă de El.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti II Trezire duhovnicească, Editura Evanghelismos, Bucureşti, p. 160)