Ansamblul clădirilor Mănăstirii Hilandar

Mănăstirea Hilandar nu este zidită pe malul mării, precum majoritatea mănăstirilor athonite, ci mai spre centrul peninsulei, la 2,5 km distanţă de Arsanaua „Sfântul Vasile” de pe ţărmul răsăritean.

Lângă Arsanaua „Sfântul Vasile” se află Kathisma „Înălţarea Domnului” – ctitorie a Sfântului Vasile al Tesalonicului. De la „Turnul lui Milutin” până la mănăstire drumul trece printr-o impresionantă pădure de chiparoşi.

Intrarea principală se află în colţul de nord-est. Curtea este largă şi are formă triunghiulară. Curtea este dominată de Katholikon, situat mai aproape de latura de sud, şi cei doi chiparoşi seculari, crescuţi de-o parte și de alta a Aghiasmatarului.

În mijlocul laturii de răsărit se înalţă Turnul Sfântului Sava, zidit de ctitor însuşi, cu Paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul. Trapeza este inclusă în parterul laturii de apus, vizavi de biserică. A fost zidită în 1293 şi pictată în 1622.

Hilandar are 13 mici paraclise, dintre care 11 se află în incinta mănăstirii. Pe lângă acestea, complexul monahal cuprinde chiliile călugărilor, camerele din arhondaric, biblioteca, schevofilachionul şi o bolniţă, toate împrejmuite cu un puternic zid de apărare.

Mănăstirea Hilandar are 26 de chilii, dintre care două sunt în apropierea mănăstirii, iar celelalte în Kareia şi în împrejurimi. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt chiliile Tipikario, Pateriţa, Molivoklisia, Sfântul Nicolae – Burazeri şi Adormirea Maicii Domnului – Marouda.

După Marea Lavră, Hilandar este mănăstirea cu cele mai mari proprietăţi funciare din Sfântul Munte. De asemenea, mănăstirea deţine multe metoace în Grecia şi în Serbia.

De la același autor

Ultimele din categorie