Mănăstirea „Sfântul Ştefan” – Meteora

Mai luminoasă şi mai încăpătoare decât celelalte aşezăminte de la Meteora, Mănăstirea „Sfântul Ştefan” veghează de veacuri pe stâncile Meteorelor, asemenea unei vechi cetăţi.

Deşi informaţiile despre începuturile mănăstirii sunt neclare, o inscripţie deasupra uşii de la intrare poartă inscripţia: IEREMIAC (Ieremia) şi anul 1192. Se crede că acesta este numele primului pustnic ce a vieţuit în peştera din vârful stâncii.

La începutul secolului al XIV-lea se menţionează că mănăstirea era chinovie. În 1333 d.Hr., împăratul bizantin Andronic Paleologul (1328-1341) a sosit în Tessalia şi a fost găzduit la mănăstire şi, în schimbul ospitalităţii, a oferit daruri stareţului şi călugărilor. De atunci, mănăstirea a început să fie numită „împărătească”.

Ctitorii Antonie, Filotheos şi Ambrozie

La 1350 d.Hr. a fost clădită biserica Sfântului Ştefan. Ctitorii cunoscuţi ai mănăstirii au fost arhimandritul Antonie, ce a ridicat prima biserică de piatră a Mănăstirii „Sfântul Ştefan”, şi stareţul Filotheos (canonizat mai târziu ca sfânt) din Sklataina, Trikala, care a reînnoit biserica veche, a zidit chilii pentru monahi şi a întemeiat aici viaţă de obşte în veacul al XVI-lea.

În anul 1398, Domnitorul vlah Vladislav I (1364-1377) a donat mănăstirii un fragment din Lemnul Sfintei Cruci, o părticică din sfintele moaşte ale Sfântului Ioan Botezătorul, iar nepotul său, vornicul Dragomir, a dăruit cinstitul cap al Sfântului Haralambie. De altfel, mănăstirea a fost sprijinită cu danii bogate de domnitorii români, în veacurile XIV-XVI.

În anul 1798, în timpul episcopului Paisie de Stagon şi al stareţului Ambrozie, a fost ridicată biserica centrală închinată Sfântului Haralambie. În acest lăcaş a fost aşezat cinstitul cap al Sfântului Haralambie, prin care se săvârşesc şi în zilele noastre nenumărate minuni.

În timpul stăpânirii otomane, mănăstirea a ridicat o şcoală publică în Kalambaka şi a făcut danii bogate unei alte şcoli din vecinătatea Trikalei.

În 1943, Biserica Sfântului Haralambie a fost distrusă de bombardamente, iar ulterior reparată şi pictată de celebrul artist contemporan Vlasis Ţitomis.

Obştea de maici

În anul 1961, ca urmare a pustiirii mănăstirii, aici s-a aşezat o obşte de maici care în prezent numără 40 de nevoitoare. O bibliotecă minunată şi bine rânduită dă mărturie de necontenitele preocupări academice ale maicilor. Una dintre publicaţiile recente ale mănăstirii este o istorisire amănunţită a vieţii şi minunilor Sfântului Haralambie. De asemenea, maicile se ocupă cu iconografia şi psalmodia. În felul acesta, Mănăstirea „Sfântul Ştefan” de la Meteora a devenit un fagure spiritual, oferind în timpurile de astăzi, într-o societate nesigură, un exemplu de viaţă creştin-ortodoxă şi socială.

Maicile arată cu bunăvoinţă vizitatorilor împrejurimile mănăstirii şi au o evlavie fierbinte pentru sfinţii lor ocrotitori, Sfântul Ştefan şi Sfântul Haralambie, ştiind o seamă de istorisiri vechi şi noi despre minunile săvârşite de ei. Moaştele celor doi sfinţi (capul Sfântului Haralambie şi un os din încheietura mâinii Sfântului Ştefan) sunt adăpostite în mănăstire.

La Mănăstirea „Sfântul Ştefan” accesul se poate face pe drumul din satul Kastraki, fie pe şoseaua din partea de sud-vest a oraşului Kalambaka. Mănăstirea este deschisă de marţi până duminică, inclusiv, iar orarul de vizitare este 9.00-13.00 şi între 15.15-18.00.

(Foto) Mănăstirea „Sfântul Ştefan” de la Meteora

(Video) Mănăstirea „Sfântul Ştefan” – Meteora

De la același autor

Ultimele din categorie