Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi

Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi este cel mai important monument ctitorit de Vasile Lupu, un domnitor care a uluit mereu prin dărnicia sa faţă de întreaga Ortodoxie.

Încă de la înscăunarea sa din anul 1634, Vasile Lupu s-a considerat un urmaş al marilor basilei bizantini, pe care a încercat să îi şi urmeze.

Ctitorirea Mănăstirii Trei Ierarhi

Ctitorirea Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” trebuie înţeleasă în contextul epocii, ca o emblemă a unui domnitor puternic, bogat şi ambiţios, dorită un model pentru toate bisericile ortodoxe. În plus, ea reprezintă şi un element strategic pentru sistemul defensiv al Moldovei, pentru că fiind supuşi ai Înaltei Porţi domnii moldoveni nu aveau voie să îşi mai clădească cetăţi de apărare. De aceea recurgeau la soluţia bisericilor fortificate. Mănăstirea „Trei Ierarhi” nu face excepţie şi va fi înconjurată de ziduri groase.

Construcţia lăcaşului a început cel mai probabil în anul 1637, la doar trei ani după suirea pe tron a lui Vasile Lupu, dată până la care el zidise deja alte două biserici în Iaşi: „Sfântul Ioan Botezătorul” (ctitorită de Miron Barnovschi, biserică pe care Vodă Lupu doar o finalizează) şi „Sfântul Atanasie” din Copou. La construcţia edificiului au lucrat meşteri din Răsărit şi Apus, sculptori în piatră, care au înfrumuseţat exteriorul printr-o multitudine de broderii. Biserica a fost sfinţită de vrednicul de pomenire Mitropolit Varlaam al Moldovei, la data de 6 mai 1639.

Aducerea Moaştelor Sfintei Parascheva

Ca urmare a condițiilor politice și religioase din secolele XIV-XVII, impuse de Poarta Otomană, Patriarhiile Ortodoxe din Orient se zbăteau în greutăți apăsătoare morale și materiale. Cu scopul de a le ajuta, Vasile Lupu a plătit la începutul domniei sale datoriile Patriarhiei din Ierusalim, iar în 1641 cele ale Patriarhiei din Constantinopol. În schimbul acestor ajutoare, Patriarhul Partenie al Constantinopolului a luat hotărârea de a dărui voievodului Moldovei, în semn de mulțumire, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Astfel, Vasile Lupu va lua moaştele Sfinte Parascheva din biserica „Sfântul Gheorghe” din Fanar pentru a le duce în ultima călătorie, pe pământ românesc, la 13 iunie 1941. De atunci, moaştele au mai fost mutate doar o singură dată, pe 27 decembrie 1888, în nou zidita Catedrală Mitropolitană din Iaşi.

Sinodul de la laşi, 1642

Unul dintre evenimentele de seamă din secolul al XVII-lea a fost Sinodul de la Iași, ale cărui lucrări au început la 15 septembrie 1642 și s-au ținut în biserica și în Sala Gotică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, sub președinția domnitorului Vasile Lupu. Sinodul trebuia să discute, să corecteze și să aprobe textul Mărturisirii de credință redactată de Petru Movilă, Mitropolitul Kievului. Lucrarea a primit aprobarea Patriarhiei de Constantinopol la 11 martie 1643 și a fost tipărită sub titlul de Mărturisirea ortodoxă a credinței catolice și apostolice de răsărit.

Sinodul de la Iaşi a făcut pentru câteva zile din Mănăstirea „Trei Ierarhi” centrul întregii Ortodoxii, iar din domnitorul Vasile Lupu un urmaş al basileilor care patronau desfăşurarea Sinoadelor Ecumenice.

Şcoala şi tipografia de la „Trei Ierarhi”

În 1640 Vodă Lupu a pus bazele Colegiului de la „Trei Ierarhi”, prima instituţie de învăţământ superior din Moldova. Noua şcoală a funcţionat iniţial chiar în clădirile mănăstirii, iar mai apoi, în 1641, domnitorul a cumpărat o casă special pentru ea.

În 1640, când ieromonahul Sofronie Poceaţki vine de la Kiev la Iaşi, aduce cu sine şi o tiparniţă şi meşteri tipografi care să poată lucra la ea, cu toţii instalându-se la „Trei Ierarhi”. Opera cea mai importantă a tiparniţei de la „Trei Ierarhi” va rămâne, fără îndoială, Cazania lui Varlaam din 1643, prima carte românească tipărită în Moldova. În vremea lui Vasile Lupu la Mănăstirea „Trei Ierarhi” s-au mai tipărit încă patru cărţi (Şapte Taine, Răspunsul la Catehismul calvinesc, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu şi Pravila lui Vasile Lupu). După domnia lui Vasile Lupu tipăriturile din Moldova încetează pentru un sfert de veac, fiind reluate abia în anul 1679, cu o tiparniţă dăruită de Ioachim, Patriarhul Moscovei.

Vremuri de încercări

Mănăstirea „Trei Ierarhi” a trecut prin multe încercări de-a lungul veacurilor. Fiind parte integrantă a oraşului, ea a cunoscut şi a trăit, la rândul său, toate vitregiile suferite de cetate. La scurtă vreme după ctitorire, în 1646, lavra monahală va fi închinată Sfântului Munte Athos de către domnul Vasile Lupu.

Administrarea proastă a mănăstirii, împreună cu repetatele vandalizări din partea cotropitorilor tătari, polonezi sau cazaci, alături de cutremurele succesive din secolul XVIII, au dus la ruinarea mănăstirii. Obştea a fost risipită în anul 1863, la secularizarea averilor mănăstireşti, iar mănăstirea a fost închisă şi transformată în muzeu.

Refacerea mănăstirii

Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice l-a propus pe arhitectul francez Lecomte du Noüy, care conducea lucrările de restaurare la biserica Mănăstirii din Curtea de Argeș, să restaureze și această biserică. Lucrările s-au desfășurat între 1882 -1904.

Arhitectul Lecomte a adus monumentului însemnate modificări: coborârea la nivelul acoperișului, a cupolelor de pe pridvor, abside și altar, precum și înălțarea turlelor cu un rând de firide mici, ornate, și cu o cornișă. În plus, același arhitect a modificat și acoperișul turlelor, care era similar cu al celor de la biserica Mănăstirii Cetățuia din Iași.

Resfinţirea bisericii a fost săvârşită pe 3 octombrie 1904 de Mitropolitul Partenie Clinceni, în prezența Regelui Carol I și Regina Elisabeta.

Noua obşte

În luna iulie a anului 1994, sub stăreţia părintelui Clement Haralamb, s-a pus început pentru noua obşte formată de tineri, absolvenţi de studii superioare şi râvnitori de a duce o viaţă în Hristos. Lucrarea lor a fost una de reîntoarcere la izvoarele Ortodoxiei, la cântarea şi pictura bizantină.

Între anii 1995-2012, exteriorul bisericii mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” a trecut printr-un proces de restaurare laborios, complex și important. Cea mai mare pondere a lucrărilor a constat în oferirea unei siguranțe pereților și structurii zidăriei. Au mai fost lucrări de integrare, acolo unde bucăți de piatră lipseau, taselări, completări, operațiuni chimice de curățare a pietrei, gomaj, încheind cu așa-numita hidrofobizare care protejează ulterior piatra de intemperii.

Din anul 2008, stareţ al mănăstirii este arhimandritul Nichifor Horia.

Date de contact

Adresă: Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 28, Iaşi, cod 700028

Telefon: (+4) 0232 216 349şi (+4) 0734 998 030

E-mail: sfintiitreiierarhi@mmb.ro

(Foto) Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi

(Video) Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, o bijuterie arhitectonică a capitalei Moldovei

De la același autor

Ultimele din categorie