Mănăstirea Varlaam – Meteora

 

Modestă ca suprafaţă, dar impozantă, Mănăstirea Varlaam se află de-a lungul drumului principal, între Rousanou şi Marea Meteoră, pe o solidă stâncă înaltă de 373 metri.

Potrivit tradiţiei, primul locuitor al acestei stânci uriaşe a fost monahul Varlaam, contemporan cu Sfântul Atanasie, de la care mănăstirea şi-a primit şi numele mai târziu. Monahul Varlaam a construit aici, în jurul anului 1350, o bisericuţă cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi, precum şi câteva chilii. Varlaam a urcat pe stâncă folosind schele succesive, sprijinite pe grinzi înfipte în găurile dintre stânci. Mai târziu, schelele au fost înlocuite cu scări mari de sfoară şi plasă.

Mănăstirea Varlaam, în forma cunoscută astăzi, a fost ctitorită după aproape două sute de ani, pe la 1517-1518, de cuvioşii Teofan (†1544) şi Nectarie(†1550). Originari din nobila familie a Apsarazilor de la Ioannina, fraţii Teofan şi Nectarie au reclădit Biserica Sfinţilor Trei Ierarhi pe ruinele vechilor ziduri, iar mai târziu au construit Biserica Tuturor Sfinţilor şi Paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul.

Spre sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, a funcţionat la Mănăstirea Varlaam un renumit atelier specializat în broderie cu fir de aur.

Aproape de biserica Tuturor Sfinţilor se înalţă bisericuţa Sfinţilor Trei Ierarhi, precum şi o a treia biserică închinată Sfântului Ioan Botezătorul, toate zugrăvite cu fresce nespus de frumoase.

Printre alte clădiri ce pot fi vizitate se află bolniţa, azilul de bătrâni, Paraclisul Sfinţilor fără de Arginţi şi vechea trapeză ce a fost transformată în loc de păstrare pentru obiectele de cult.

În anul 1922 au fost cioplite în piatră 129 de trepte care-l conduc pe vizitator, în deplină siguranţă, până în vârful stâncii unde se află mănăstirea. Plasa se mai foloseşte şi astăzi doar pentru transportul alimentelor şi al materialelor necesare întreţinerii sfântului lăcaş.

De la același autor

Ultimele din categorie