Taina mântuirii sufleteşti îşi are şi ea anumite stări prin care ne trece Duhul Sfânt, atunci când Îl lăsăm să lucreze în noi. După trezirea din somnul păcatelor, Duhul Sfânt începe a lucra mai departe.

Când omul înaintează pe această cale de mântuire, când Îl lasă pe Duhul Sfânt să lucreze în inima lui, patimile fug speriate. Patima nu mai are nicio putere asupra unei inimi care se lasă aprinsă, cuprinsă şi cârmuită de darul şi harul Duhului Sfânt.

Nici ispitele nu mai au nicio putere asupra unei inimi în care a început să lucreze darul şi harul Duhului Sfânt.

(Preotul Iosif Trifa, Oglinda inimii omului, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2009, p. 38)