Patimile sunt molipsitoare, asemenea bolilor contagioase

Pateric

Patimile sunt molipsitoare, asemenea bolilor contagioase

    • floarea soarelui
      Patimile sunt molipsitoare, asemenea bolilor contagioase / Foto: Oana Nechifor

      Patimile sunt molipsitoare, asemenea bolilor contagioase / Foto: Oana Nechifor

Sufletul, însetat de dreptatea lui Dumnezeu, asemenea florii-soarelui, se îndreaptă şi tinde către Dumnezeu, Izvorul luminii.

E greu să te mântuieşti când trăieşti într-o societate coruptă. În Sfânta Scriptură se spune: „Cu cel cuvios, cuvios vei fi şi cu cel nevinovat, nevinovat vei fi şi cu cel ales, ales vei fi şi cu cel îndărătnic te vei îndărătnici” (Psalmul 17, 28-29). Patimile păcătoase acţionează în chip dăunător şi asupra sufletului, şi asupra trupului. Aflându-mă deja în mănăstire şi citindu-i pe Sfinţii Părinţi, am aflat pentru prima dată că patimile sunt molipsitoare, asemenea bolilor contagioase şi, aşa cum ultimele se transmit la ceilalţi, aşa fac şi primele.

Când Sfântul Spiridon, episcopul Trimitundei, a mers la Sinodul Ecumenic, în drum a poposit la un han. Călugărul care îl însoţea pe Sfântul Spiridon, intrând la el, a spus: „Părinte, nu pot să înţeleg de ce calul nostru nu mănâncă”. Sfântul a răspuns: „Pentru că animalul simte duhoarea insuportabilă ce iese din varză, fiind provocată de faptul că patronul nostru este molipsit de patima zgârceniei”.

Omul care nu e sfinţit de Duhul Sfânt nu observă acest lucru, însă sfinţii au darul dumnezeiesc de a constata patimile. De la lucrurile omului pătimaş, ceilalţi se pot molipsi de patima lui. Şi natura înconjurătoare ne oferă multe învăţăminte. Toţi cunosc planta floarea-soarelui. Ea întotdeauna îşi îndreaptă inflorescenţa către soare, tinde către el şi, din această cauză, a căpătat această denumire. Dar se întâmplă şi ca floarea-soarelui să stea întoarsă faţă de soare, iar oamenii pricepuţi în acest domeniu spun: „A început să se strice, în ea au apărut viermii; trebuie să o tăiem”.

Sufletul, însetat de dreptatea lui Dumnezeu, asemenea florii-soarelui, se îndreaptă şi tinde către Dumnezeu, Izvorul luminii. Însă, dacă încetează să Îl caute, atunci un asemenea suflet va muri. E necesar ca în această viaţă să-L simţim pe Hristos; cine nu Îl vede aici, acela niciodată nu Îl va vedea nici acolo, în viaţa viitoare. (Sfântul Cuvios Varsanufie de la Optina)

(Patericul de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, Galați, 2012, pp. 382-383)

Citește despre: