Pe Taina Preoţiei se întemeiază Biserica dreptcredincioşilor creştini: „preoţie împărătească, neam sfânt". Căci cu adevărat, ce este mai măreţ, mai înalt sau mai sfânt sau mai slăvit între vredniciile de pe pământ decât preoţia? Nimic, într-adevăr. Fiindcă preotul, fiind luat dintre oameni, prin preoţie mijloceşte către Dumnezeu pentru oameni cele privitoare la viaţa şi mântuirea lumii. Gândindu-se la cinstea aceasta mai presus de minte dată omului prin preoţie, dumnezeiescul Ioan Gură de Aur, minunându-se de puterea dumnezeiască pusă în lucrare prin preot şi de înfricoşătoarele Taine săvârşite, spune: „Gândeşte-te la Botez!". Ce oare vrea să arate prin aceasta? Ce altceva decât Marea Taină săvârşită prin mâinile preoţilor, prin care se naşte din nou omul cel omorât prin păcat? Ce altceva vrea să spună decât minunea ce se săvârşeşte prin învierea din morţi a celui botezat în Hristos?

(Sfântul Nectarie de Eghina, Despre preoție, Editura Doxologia, Iași, 2013, p. 32)