Rușinea pe care o simțim când mergem la spovedanie
Mai întâi, pregăteşte-te cu două-trei zile mai înainte, și gândeşte-te câtă vreme este de când nu te-ai mărturisit. Şi, din ceasul acela şi până acum, cercetează cu luare aminte în câte păcate ai căzut, şi nu te lenevi nicidecum, ci pune atâta osârdie şi hotărâre, ca şi cum ar fi cea mai mare nevoie a trupului.
Să nu se ruşineze cineva să mărturisească duhovnicului câte a făcut, că ruşinea pe care o are când spune duhovnicului este o parte din Canon; şi fiindcă ruşinea este o grea pedeapsă, ne porunceşte Domnul să mărturisim păcatele noastre, ca să primim ruşine în loc de muncă. (...)
Dacă vrei să placi prin mărturisire şi să cureţi toate întinările cugetului, şi să se afle sufletul tău strălucit înaintea lui Dumnezeu, să nu te duci aşa simplu, şi cum s-ar nimeri, la această Taină, fără cuviincioasa pregătire, precum fac unii neînvăţaţi. Pentru aceasta, nici se mărturisesc bine, nici nu ştiu ce să spună. Păzeşte cu luare-aminte acestea, care spre sfătuire ţi le scriem, dacă voieşti să iei desăvârşită iertare a păcatelor tale.
Mai întâi, pregăteşte-te cu două-trei zile mai înainte, și gândeşte-te câtă vreme este de când nu te-ai mărturisit. Şi, din ceasul acela şi până acum, cercetează cu luare aminte în câte păcate ai căzut, şi nu te lenevi nicidecum, ci pune atâta osârdie şi hotărâre, ca şi cum ar fi cea mai mare nevoie a trupului. De pildă, dacă ai fi fost administrator sau secretarul vreunui boier peste toate moşiile lui, să dai cele de trebuinţă oamenilor şi să primeşti veniturile, şi în tot anul să te cheme stăpânul ca să dai socoteală cui ai dat grâu, vin, untdelemn şi alte asemenea, iar pentru cheltuieli cât ai plătit; oare nu te-ai fi silit, ca să nu uiţi nici un ban, ca să nu-l plăteşti tu de la tine şi să te păgubeşti?
Atâta osârdie trebuie să pui, şi mai multă, la această pricină de nevoie, la care nu te primejduieşti să te păgubeşti de o mie de galbeni, sau alte lucruri vremelnice; ci chiar de viaţa veşnică veselitoare. Cercetează cele zece porunci ale Domnului, cele şapte păcate de moarte, cele cinci simţiri, articolele Credinţei, cele şapte fapte ale milosteniei, trupeşti şi duhovniceşti, şi orice altă poruncă a Bisericii noastre, gândindu-te în câte feluri şi de câte ori ai căzut în păcat, cu mintea, cu cuvântul, sau cu fapta.
(Agapie Criteanul, Mântuirea păcătoșilor, Editura Egumenița, 2009, pp. 331-332)
- Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro