„Marea majoritate a celor mai buni pictori şi scriitori ai noştri, spunea părintele Varsanufie, se poate compara cu oamenii care vin la biserică atunci când slujba este deja începută şi biserica este plină de popor. Aceşti oameni se postează la intrare, le este greu să intre, dar nici nu fac pentru aceasta nici un efort. Ceva, ceva se aude şi de aici din slujba divină: «Heruvicul», «Pe Tine Te lăudăm...». Au stat cât au stat, apoi au plecat fără să fi fost în biserică. Aşa şi mulți pictori şi poeţi au stat un timp la porţile Împărăţiei Cerului, dar nu au intrat înăuntru, cu toate că lor li s-au acordat multe mijloace pentru a intra acolo. Sufletele lor ca şi diamantele s-au aprins de la o mică scânteie, dar, din păcate, ei nu au suflat în această scânteie şi ea s-a stins.

(Starețul Varsanufie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 215)