Sfântul Apostol Andrei – primul chemat și primul mărturisitor al lui Hristos

Putem clarifica faptul că Andrei nu era un simplu pescar luat de la mrejele sale, ci un om cu experiență pentru vremea sa, cunoscând o limbă străină (greaca) și fiind în temă cu vestea Împărăției Cerurilor ce va să vină, ca fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.

Ev. Ioan 1, 35-51

În vremea aceea stăteau Ioan, împreună cu doi dintre ucenicii lui, și, privind pe Iisus, Care trecea, a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu! Și cei doi ucenici l-au auzit când a spus aceasta și au mers după Iisus. Iar Iisus, întorcându-Se și văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutați? Iar ei I-au zis: Rabbi (care se tâlcuiește: Învățătorule), unde locuiești? El le-a zis: Veniți și veți vedea. Au mers deci și au văzut unde locuia; și au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi, care auziseră de la Ioan și veniseră după Iisus, era Andrei, fratele lui Simon-Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, și i-a zis: Am găsit pe Mesia, care se tâlcuiește: Hristos. Și l-a adus la Iisus, Care, privind la el, i-a zis: Tu ești Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chefa, ce se tâlcuiește: Petru. Iar a doua zi voia să plece în Galileea și a găsit pe Filip. Și i-a zis Iisus: Urmează-Mi. Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru. Filip a găsit pe Natanael și i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege și prorocii, pe Iisus, Fiul lui Iosif din Nazaret. Și i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino și vezi. Iisus a văzut pe Natanael venind către El și a zis despre el: Iată cu adevărat israelit în care nu este vicleșug. Natanael I-a zis: De unde mă cunoști? A răspuns Iisus și i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin. Răspuns-a Natanael: Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul lui Israel. Răspuns-a Iisus și i-a zis: Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. Și i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veți vedea cerul deschizându-se și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se peste Fiul Omului.

Sfântul Evanghelist Ioan, cel care a fost unul dintre primii ucenici ai Domnului Iisus Hristos, relatează în Evanghelia sa amănunte despre începuturile misiunii pământești a Mântuitorului care nu sunt pomenite de ceilalți Evangheliști. De la aceia știm că Domnul Iisus i-a chemat pe Petru și pe Andrei la apostolat pe când ei își aruncau mreaja în mare, spunându-le că îi va face pescari de oameni (Matei 4, 19; Marcu 1, 16-17; Luca 5,10), iar apoi tot la fel i-a luat pe Ioan și Iacov din locul unde își reparau mrejele alături de tatăl lor (Matei 4, 20-22; Marcu 1, 19). De la Ioan însă aflăm de un moment anterior acestei chemări, când Domnul Hristos Se întâlnește cu viitorii săi ucenici. Acesta se petrece după o întâlnire a lui Iisus cu Sfântul Ioan Botezătorul. Ioan se adresează către doi ucenici ai săi, spunându-le că Iisus este „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”, iar aceștia imediat merg după Domnul cu o oarecare timiditate, întrebându-L unde locuiește și rămânând cu El până la al zecelea ceas din zi, adică spre lăsatul serii. Aflăm că unul dintre cei doi ucenici este Andrei și, deși Evanghelistul Ioan omite să-l numească pe al doilea, se poate conchide că e vorba chiar de el însuși. Tot la fel evită să spună direct că el a alergat alături de Petru la mormântul gol al Domnului, constatând Învierea lui Iisus (Ioan 20,2). Astfel, din această Evanghelie conchidem că primii doi ucenici chemați de Domnul sunt Andrei și Ioan, care fuseseră înainte de aceasta ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul. După aceea urmează o înlănțuire de bune-vestiri: Andrei îl găsește pe fratele său, Simon (Petru), căruia îi spune „am găsit pe Mesia” (Ioan 1,41). Evanghelistul simte nevoia să clarifice că „Mesia” se traduce în grecește prin „Hristos”, adică „unsul”, persoana mult așteptată de toți evreii și vestită de prooroci, Cel ce va aduce mântuirea.

Din aceste informații telegrafice știm că Sfântul Andrei este „cel dintâi chemat” dintre apostoli, iar în zilele noastre e cinstit ca protectorul României, fiindcă potrivit tradiției el a fost primul vestitor al Evangheliei într-o regiune care azi se află în țara noastră (Dobrogea). Nu e însă numai primul chemat, ci și primul mărturisitor al lui Hristos. El îi spune fratelui său că Iisus este Mesia cel așteptat. Cu toate că cele patru Evanghelii nu îl așează pe Andrei chiar în prim-planul celor mai importante evenimente din activitatea Domnului, el nefiind de față, de exemplu, la Schimbarea la Față (unde se află numai Petru, Ioan și Iacov), totuși „cel întâi-chemat” are un rol-cheie în prima minune a înmulțirii pâinilor (Ioan 6,8) precum și în mijlocirea întâlnirii unor greci cu Mântuitorul (Ioan 12, 21-22), aceștia fiind printre primii ne-evrei care se interesau de cuvintele și minunile lui Iisus. Astfel s-ar putea trage concluzia că era cunoscător al limbii acestora și de aceea putea să îi prezinte Domnului. Astfel, putem clarifica faptul că Andrei nu era un simplu pescar luat de la mrejele sale, ci un om cu experiență pentru vremea sa, cunoscând o limbă străină (greaca) și fiind în temă cu vestea Împărăției Cerurilor ce va să vină, ca fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.

Evanghelia continuă cu momentul în care Iisus îi dă un nume nou lui Simon, anume „Chefa”, care se traduce în grecește prin „piatră” sau, încetățenit la noi prin numele „Petru”. Excluzând această mărturie, s-ar putea crede că Domnul i-a dat acest nume verhovnicului Apostolilor mai târziu, când acesta L-a mărturisit ca fiind „Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu” (Matei 16, 16-18) și numele l-ar fi primit ca urmare a tăriei credinței lui. Evanghelia acestei zile arată însă că Petru și-a primit numele mai devreme, anume chiar în ziua întâlnirii sale cu Mântuitorul.

A doua zi după întâlnirea Sa cu Petru și Andrei, Mântuitorul a plecat în Galileea și aici l-a găsit pe Filip, care era concetățean cu cei doi frați, anume din Betsaida, iar apoi Filip l-a chemat la rându-i pe Natanael. Acesta, întâlnindu-Se cu Domnul, mărturisește și el că Iisus este „Fiul lui Dumnezeu” și „regele lui Israel”. Mărturiile celor dintâi dintre ucenicii Domnului despre mesianitatea, respectiv regalitatea Sa, ba chiar filiația Sa divină, sunt în măsură să ne dea de înțeles că nu simplul dialog al lui Iisus cu ei i-a convins, ci însăși prezența Sa deosebită. Desigur, un rol important în această chemare la ucenicie îl are, în cazul fiecăruia dintre ucenici, nu doar personalitatea Domnului Iisus, ci și prietenia lor cu cei mai înaintea lor chemați la apostolat.

Nu e un lucru întâmplător faptul că această pericopă evanghelică e așezată spre citire atât în ziua Sfântului Andrei, cât și la Sfânta Liturghie din miercurea Paștilor. Fragmentul, cunoscut bibliștilor sub numele de „chemarea la apostolat” reprezintă începutul activității mesianice a Domnului și prin luminozitatea descrierilor se potrivește întru totul luminii Învierii de care toți creștinii se simt pătrunși sufletește, cu deosebire în săptămâna pascală. Textul se încheie cu exclamația Domnului: „Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului”. Aceste cuvinte sunt menite a le da încredere proaspeților ucenici că alegerea lor de a-L urma pe Domnul nu e lipsită de răsplată. Iar aceasta este materializarea mărturiilor lor venite dintr-o inimă foarte spontană, anume deschiderea cerurilor și vederea împlinirii făgăduințelor profetice.

De la același autor

Ultimele din categorie