Agapit a fost un doctor fără de arginți. El a fost ucenicul Sfântului Antonie de la Lavra Peșterilor. El a vindecat oameni cu rugăciunea și cu leacuri din ierburi, din care însuși pregătea un fel de pâine. În acest fel el l-a vindecat pe cneazul Vladimir Monomahul, din care pricină Agapit s-a făcut vestit pretutindeni. Din invidie față de el, medicul personal al cneazului, un armean, a început să-l jignească pe Agapit. Când însuși Agapit a căzut bolnav, armeanul a venit la el și, examinând-l, i-a zis că nu mai avea decât trei zile de trăit, și că dacă totuși nu va muri, atunci el, armeanul, se va face monah. Agapit atunci i-a zis că Domnul i-a descoperit lui că va muri nu în trei zile, ci în trei luni. După cum s-a și întâmplat. După moartea lui Agapit, armeanul a venit la Lavra Peșterilor din Kiev și l-a rugat stăruitor pe stareț să-l tundă monah, deoarece, a zis el, Agapit i s-a înfățișat în vis și i-a amintit de făgăduința lui. Așa s-a pocăit fostul invidios, făcând-se monah smerit prin Purtarea de Grijă a lui Dumnezeu, Care dorește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină. Sfântul Agapit s-a odihnit în Domnul cam pe la anul 1095.