Unor călugăriţe, fiice duhovniceşti, le-a spus Părintele Paisie:

- Sunteţi străine pe pământ. Ajutaţi-vă una pe alta, sprijiniţi-vă una pe alta, împăcaţi-vă şi aşa veţi avea bucurii şi aici pe pământ şi dincolo de mormânt. Dumnezeu să vă ajute să ajungeţi cu bine la locaşul vostru şi să mă pomeniţi şi pe mine păcătosul, nevrednicul vostru duhovnic, Paisie...

Ucenicilor săi de la Mormântul Domnului, le spunea bătrânul:

- Dumnezeu să vă întărească în credinţă. Mă bucur că sunteţi mai aproape de Mântuitorul. Nu ca noi, prin imaginaţie şi cu gândul; ci sunteţi cu trupul acolo pe urmele Mântuitorului, pe unde a postit şi S-a rugat, unde a pătimit, unde a fost înmormântat, unde a înviat şi de unde S-a înălţat la ceruri. În toate locurile sunteţi aproape de Domnul şi în toate locurile pe unde mergeţi să vă închinaţi, spuneţi lui Dumnezeu şi ceva despre mine.

Aşadar, Dumnezeu să vă ajute. Dacă în viaţa aceasta nu ne vom mai întâlni, apoi ne vom întâlni dincolo, unde nu sunt scârbe, nici întristare, nici suspin. Vă doresc tuturor un colţişor de Rai. Amin.

(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Părintele Paisie Duhovnicul, Editura Trinitas, 1993, p. 113)